Sâmbătă, 10 ianuarie, Cenaclul literar-artistic „Alexandru Sihleanu” şi-a reînceput activitatea, cu un moment de divertisment, la cafeaua literară, susţinut de acelaşi Matincă Costea, „vesel şi ferice”, pe un text de Ion Măgârdiceanu, „Ziua şi noaptea”, completat cu „Omagiu marelui poet” (moment liric, creaţie personală, închinat Domnului Poeziei româneşti, Mihai Eminescu). S-a păstrat un moment de reculegere în memoria patronului spiritual al Cenaclului, Alexandru Sihleanu (6 ianuarie 1834 – 14 martie 1857). Momentul de divertisment a fost „dilatat” de intervenţiile dnei Safta Leaută, cu fabula „Vaca şi taurul” şi a dlui Dumitru Hangu care-i „ţine hangu” dnei Valeria Popa, cu fabula „Atac la fabulă”. Momente „sancţionate” de cei prezenţi cu aplauze.
A urmat lectorul de serviciu, Matincă Costea, cu „Destine zbuciumate”, un roman în lucru, din care a prezentat câteva capitole. Matincă Costea, să-l ţină Dumnezeu sănătos, şi-a dat, astăzi, „examenul de maturitate”, dacă mă raportez la o mărturisire a lui, „eu încă mai copilăresc”. Romanul are ca tematică satul ialomiţean după a doua conflagraţie mondială, tratat din punct de vedere istoric şi geografic, cu tot ce înseamnă viaţă pe acele meleaguri descrise: tradiţii, clase sociale, personaje, întâmplări, cu ieşiri şi reveniri în cadru, cu ocazia locurilor vizitate, descrise cu mult sentiment patriotic, cu poveşti, mai ales poveşti în care întâlnim şi un scurt moment de fantastic, care face bine economiei cărţii. De la Zaharia Stancu la Mircea Eliade şi în final la William Shakespeare, cu a lui Romeo şi Julieta, Matincă Costea, cu un limbaj accesibil, se dovedeşte un povestitor care poate capta atenţia potenţialului cititor, cu unele mici probleme de topică, dar deznodământul dramatic din final îl salvează pe autor. Un final la care nimeni nu se aştepta. Poate fi considerat şi un dar făcut concetăţenilor săi, ca o datorie morală. Să avem răbdare financiară!
„Sunt sigur că va fi o carte citită. Eu voi fi primul cumpărător”. (Dumitru Hangu)
„Consider că am deschis prima şedinţă din 2015 într-o atmosferă deosebită. Din materialul prezentat de lectorul de astăzi, se desprinde o frescă a satului românesc. Locul desfăşurării acţiunii este detaliat, cu trimitere la Marin Preda şi Zaharia Stancu. Timpul desfăşurării este după al doilea război mondial. Autorul creează personaje. Consider că a ales o temă frumoasă, dragostea dintre cei doi tineri, Rodica şi Florin. Ne redă viaţa satului, obiceiuri, cu foarte multe amănunte. Punctul culminant se suprapune cu deznodământul, trimitere la Romeo şi Julieta. Unul dintre pasajele lucrării are un iz de fantastic, cu trimitere „La ţigănci”, a lui Mircea Eliade”. (Aneta Pioară)
„Pentru aceste realizări îl felicit pe dl Matincă. E lăudabil. Să-şi realizeze proiectul”. (Valeria Popa)
„Eram copil, am trăit tot ce a scris. Lucrarea dlui Matincă zugrăveşte atmosfera satului din perioada de după război. Nimeni nu se văita, toţi munceau. Trebuie să fac o mărturisire. Aici este o atmosferă plăcută. Când vin la Cenaclu mă simt un om împlinit”. (Safta Leaută)
„În primul rând, am învăţat o expresie: „luna lui traistă-n băţ”, martie. Această poveste este adevărată. Nu este ficţiune totală. Dl Matincă are un stil propriu, gazetăresc. După umila mea părere, dl Matincă are o matrice stilistică proprie. Aşteptăm cartea”. (Genovel-Florentin Frăţilă)
„Mă bucur că am început anul aşa frumos, cu o scriere frumoasă şi cu oameni frumoşi. Mă uimeşte dl Matincă. Sunt date personale. A fost implicat fizic. Frumos! Este un moment, cred eu, de plictiseală, cu multe descrieri documentare. Să continuie romanul, dar trebuie să-i dau nişte idei în particular. Sunt nişte expresii care trebuie înlocuite. Nu mă aşteptam să iasă aşa ceva. Comparativ cu Occidentul, noi publicăm pentru plăcerea noastră”. (Dan Mihail Zanfirescu)
„Şedinţa Cenaclului nostru a început frumos, cu un elogiu adus marelui poet M. Eminescu. Tot Matincă Costea a recitat câteva versuri din creaţia poetului. A urmat momentul de reculegere, un omagiu adus celui care a fost „liră de argint Sihleanu”. S-a continuat cu fabule, contribuţia dlui Dumitru Hangu şi dnei Safta Leaută şi cu lectorul de serviciu. „Destine zbuciumate” este un roman autobiografic. Autorul, Matincă Costea, aduce în faţa cititorilor locul satului natal, scoate în evidenţă, istoric, locuri pe care le-a colindat. Are şi ficţiune, cu locurile descrise, cu dragostea dintre Rodica şi Florin. Ca moduri de expunere foloseşte descrierea, naraţiunea, enumeraţia, epitete foarte multe, limbajul este accesibil. Din loc în loc naraţiunea este presărată cu zicători, obiceiuri. Autorul aduce în faţa cititorului autenticul care stabileţte timpul şi locul. Aş asemăna scrierea de faţă cu „Amintirile…” lui Creangă. Este o parcurgere a unei perioade din viaţa personală. Nu mă aşteptam la aşa sfârşit”. (Floarea Stănescu)
„Am fost surprins de noul stil al dlui Matincă. Îl suspectam numai. Acum ne-a dovedit. Am remarcat că dl Matincă a inserat în lucrarea d-lui locuri, personaje, întâmplări pe care le-a trăit, locuri pe care le-a văzut. Intriga acestei cărţi se referă la diferenţe dintre clasele sociale. Iubirea dintre cei doi protagonişti nu a ţinut cont de tradiţie. Finalul este cam greu de digerat. Pe ansamblu, autorul reuşeşte să ne ducă cu gândul în acele vremuri”. (Viorel Dodan)
„Anul Cenaclului a început cu Eminescu, cu Sihleanu, patronul spiritual al Cenaclului, cu fabula dnei Safta Leaută, cu fabula dlui Dumitru Hangu, a început frumos. O poveste de dragoste începe cu o poveste de dragoste. Sunt două romane într-unul. În general o poveste interesantă, rar întâlnită în ziua de azi”. (Nicolae Constantineascu)
„Debutăm cu o urătură: La mulţi ani Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”. Aducem un omagiu celui care a fost poetul Alexandru Sihleanu şi este patronul spiritual al Cenaclului care îi poartă numele. Dl Matincă a fost personajul principal al atelierului de creaţie literară, dovedind talent actoricesc prin trecerea de la bucurie, exprimată în monologul din prima parte, la dramatismul specific finalului din construcţia literară „Destine zbuciumate”. Dl Matincă este comparat cu un copac, cu roadele ajunse la deplină maturitate. Este o construcţie literară cu rădăcinile bine înfipte în trecut, îmbinând memorialistica, autobiografia, istoria, cu tradiţiile satului ialomiţean. Cred că această lucrare se adresează tineretului, deoarece autorul reliefează talent de povestitor şi analist al societăţii rurale. Trebuie să recunosc şi să admir energia pe care a depus-o, energia unui călător în trecutul plin de dramatism, şi îl consider un restaurator al trecutului. Ceea ce lipseşte este dialogul care ar face poveştile mai atractive şi mai pline de viaţă. Doresc să-i mulţumesc pentru stilul cu care a venit astăzi în atelierul de creaţie literară. Să ne mai delecteze cu energia creatoare cu care săptămânal ne tratează. Trebuie să remarc duetul „fabulos” între Dumitru Hangu şi Valeria Popa”. (Adrian Câmpeanu, preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)
„Stimaţi colegi, dnelor şi dlor am venit la deschiderea de an cu urarea : Să vă aducă Dumnezeu bucurii şi împliniri în noul an. Îl felicit pe dl Matincă pentru versurile prezentate. Mă aşteptam de la Matincă să apară o carte de amintiri, anii copilăriei, contactele culturale. Îl felicit încă o dată”. (George Anghel)
Vineri, 16 ianuarie, ora 17:00, la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” va avea loc lansarea volumului „Scrisorile” de Mihai Eminescu, ediţia a II-a adăugită, cuvânt înainte, note de Dumitru Ioan Dincă şi Constantin Marafet. Invitaţii Dan Mircea Cipariu, Dumitru Ioan Dincă, Valentina Becart scriitori şi Ioana Crăciunescu actriţă vor susţine recitaluri din creaţia Domnului Poeziei româneşti. În final un moment folk: Dan Manciulea şi chitara lui.
Sâmbătă, 17 ianuarie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Aneta Pioară, cu proză.
Vasile GHINEA