Economic

Anul 2013 a fost, din punctul de vedere al Casei Județene de Asigurări de Sănătate, cel mai bun din ultimii zece ani, este de părere președintele-director general al instituției, economistul Corneliu Vasilescu. El spune că, pentru prima oară în perioada sus-amintită, bugetul instituției, pe toate palierele de asistență medicală, a fost semnificativ mai mare, la capitolele alocate spitalelor și dispozitivele medicale acesta fiind ,,mai apropape

Eliminarea deșeurilor nu este recomandată decât pentru acele deșeuri pentru care ­va­lorificarea, sub orice formă, nu mai este posibilă.

Cea mai veche și cea mai cunoscută formă de eliminate este depunerea la o groapă de gunoi, numită oficial „depozit de deșeuri”. Este și metoda cea mai puțin recomandată, pentru că toate materiile și materialele sunt pierdute definitiv și pentru că are un potențial foarte mare de poluare.

Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) sunt o categorie specială de deșeuri, pentru trei motive importante:

1. Aproximativ 70% din substanțele toxice care ajung la gropile de gunoi (depozitele de deșeuri) provin de la aceste echipamente;

2. Nivelul de reutilizare-reciclare pentru DEEE-uri poate fi foarte ridicat, de peste 85-90%;

50% din deșeurile provenite din gospodăriile noastre sunt resturi alimentare și vegetale. Am văzut că acestea sunt bio-degra­dabile, adică pot fi descompuse de microorganisme vii (bacterii, ciuperci, alge). Atunci când descompunerea se face în contact cu aerul (proces aerob), rezultatul descompunerii este compostul.

Compostul este o substanță bogată în humus (elemente organice simple pe care plantele le pot asimila) și în săruri minerale. Aceasta înseamnă că poate fi folosit pentru grădini, agricultură, spații verzi și glastra noastră de flori.

După ce, în luna mai, toate primăriile din județ erau avertizate și chiar amenințate să își plătească de urgență toate arieratele, sub sancțiunea de a nu mai primi alte fonduri și cu interdicția de a începe investiții noi, la finele lui noiembrie, multe comune buzoiene nu reușiseră să achite nici măcar jumătate din aceste datorii, dar să le plătească în totalitate.

Mai întâi, trebuie spus că sticla (recipientele din sticlă)  poate fi reutilizată. Acesta este un mare avantaj și o sursă de economii. Sticla poate fi reciclată de oricâte ori fără să-și piardă proprietățile. O dificultate, totuși, constă în obligația de a tria suplimentar cantitățile colectate pentru a le sorta pe culori: nu se poate obține o sticlă albă decât prin prelucrarea (topirea) unei cantități de sticle… albe!

Metalele pot fi reciclate în proporție de 90-95% dacă sunt colectate selectiv. În procesul de reciclare (deșeurile sunt triate pe categorii și apoi retopite), metalul obținut este turnat și prelucrat în foi sau bare care vor fi folosite pentru fabricația noilor produse: automobile, articole electro-menajere (frigidere, cuptoare, mașini de spalat etc.)

Ce economisim? Cum favorizează protecția mediului?

O tonă de oțel reciclat înseamnă economii de:

• 1,92 tone minereu de fier;

• 0,63 tone de cox;

Reciclarea plasticului este puțin mai complicată: în funcție de tipul de plastic și de tipul de obiecte din plastic se folosesc două metode de valorificare:

• Sticlele și flacoanele de plastic (PET – adică din polietilenă) se pot recicla: se obține din ele materie primă din care se fabrică din nou sticle și flacoane.

• Toate celelalte deșeuri din plastic (de obicei din PEHD – polietilenă de înaltă densitate) pot fi valorificate prin incinerare (totuși, incinerarea generează dioxid de carbon și fum poluant și necesită un tratament suplimentar pentru a proteja mediul).

Hârtia și cartonul sunt compuse din fibre de lemn (celuloză). Proprietățile lor remarcabile ne permit să le valorificăm prin reciclare (fie pentru a obține pasta de hârtie, fie prin compostare) sau prin incinerare (substitut sau complement de combustibil). Merită efortul?

Judecați singuri! Pentru o tonă de hârtie reciclată economisim:

• 1,41 tone de lemn masiv, salvând 14 copaci;

• 48,2 metri cubi de apă (16 luni de consum zilnic pentru o persoană sau apa de băut pentru un om timp de 43 de ani!)

Despre reciclare trebuie știut că fiecare tip de deșeuri – în funcție de natura materialelor din care este compus – urmează un tratament particular: deșeurile de metale se retopesc apoi sunt folosite pentru fabricarea de noi piese metalice, deșeurile de hârtie și carton se „topesc” și ele (se face o pastă de hârtie) și apoi se transformă în hârtie de scris sau de ziar și în foi de carton utilizate pentru a fabrica noi ambalaje. Deșeurile din pet sunt transformate în granule de plastic care apoi pot deveni iarăși pet sau tricouri etc…

Pe scurt, a gestiona deșeurile înseamnă:

(1) să le colectăm,

(2) să le transportăm spre

(3) instalații de tratare-va­lorificare sau

(4) instalații de eliminare.

Toate operațiile prin care un deșeu este tratat și reutilizat sunt operații de valorificare. Valorificarea începe, obligatoriu, prin colectarea selectivă a deșeurilor și respectiv prin trierea/separararea deșeurilor pe categorii de materiale: sticlă, hârtie și carton, plastic, metale, deșeuri biodegradabile, lemn, cauciucuri, materiale din construcții, echipamente electrice și electronice etc…

Se consideră ca un produs are un ciclu de viață care include

(1) fabricarea lui din diverse materii prime,

(2) o durată de utilizare urmată de

(3) faza de deșeu care, prin

(4) reciclare permite refacerea (parțilă) a resursei de materii prime.

Doar ceea ce nu poate fi valorificat ar trebui să ajunga la un (5) depozit de deșeuri. Putem vedea, în schița de mai jos

Ofițeri din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor au început urmărirea penală împotriva unui bărbat în vârstă de 47 de ani, din comuna Movila Banului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală.

Cel în cauză este suspectat că, în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2012, în calitate de persoană fizică neautorizată, ar fi obținut venituri din exploatarea terenurilor agricole luate în arendă, pentru cultivarea cărora

Deja mașina nu mai este un lux, utilitatea sa fiind generalizată, atât în viața personală, cât și în cea profesională. |nainte, însă, de a opta pentru una dintre soluțiile de finanțare prezentate în conti­nuare, trebuie precizat că ambele produse se supun Regulamentului 24/2011 al Băncii Naționale, care ­li­mitează perioada de rambursare a împrumuturilor destinate consumului la cinci ani.

Ati vazut pe strada voastra containere colorate? Sau la bloc? Sper ca le-ati folosit asa cum trebuie! Cel mai frecvent, întâlniti 3 containere destinate colectarii selective în România. Ele sunt colorate în albastru / verde / galben – si sunt destinate fiecare câte unui tip de deseuri.

Dar cum pot fi colectate 5 fractii (sticla, plastic, metal, hârtie si carton, biodeseu) în doar 3 conteinere? Asta este o problema chiar daca toti colectorii, înainte de a trimite deseurile spre reciclatori mai fac o selectare! În conteinerul galben se colecteza plasticul si metalul. Sa zicem ca este în ordine, cele

La începutrile serviciului de salubritate, deșeurile erau colectate toate la grămadă, indiferent de compoziția și de natura lor. Metoda se aplică încă și astăzi în multe orașe, dar ea are un mare dezavantaj: deșeurile se murdăresc unele pe altele și apoi nu mai pot fi triate eficient și, deci, nu pot fi reciclate.

|n Europa, conform Directivei-cadru deșeuri 2008/98/CE, și în România, conform Legii 211 din 2011, care transpune directiva-cadru, există obligația colectării separate, pentru cel puțin 5 tipuri de deșeu (hârtie și carton, plastic, metal, stică și biodeșeuri), pentru care colectarea trebuie făcută în recipienți separați. Cantitățile colectate selectiv nu pot fi amestecate nici pe parcursul transportului și nici în spațiile de depozitare.

Astfel, cantitățile reciclate sunt mai mari și, de asemenea, calitatea produsului reciclat este mai bună. O „Europă a reciclarii” înseamna și o „Românie a reciclării”. Obiectivul este să reducem cantitățile de resurse consumate și de deseuri eliminate.

Pentru a face o colectare selectivă eficienta, au fost create recipiente, vehicule, instalații speciale, dedicate fiecărui tip de deșeu. Dar totul pornește de la fiecare dintre noi, acasă, la școală, la birou, la locul de muncă.

Apoi, colectorii de deșeuri au obligația de a colecta, transporta, tria și stoca separat fiecare tip de deșeu, în așa fel încât fracțiile „reciclabile” să ajungă la societățile care reciclează: metale, plastic, hârtie și cartoane, echipamente electrice și electronice, materiale din construcții, materiale vegetale, biodeșeurile menajere. Din acest motiv, au apărut containerele stradale, pubelele pentru case și imobile, platformele publice de colectare voluntară (eco-rampe), serviciile specializate, sacii colorați, sacii speciali „compostabili” (se descompun odată cu biodeșeurile din ei și pot fi depuși direct în instalatiile de compost).

Campanie a SC INTERSEMAT SRL în colaborare cu Primăria Buzău, cu scopul educării populației în sprijinul colectării selective a ambalajelor.

Toate materiile, substanțele,elementele pe care le găsim pe un teritoriu, fie el România, fie Uniunea Europeană, fie întreaga planetă – reprezintă resursele noastre: apa, minereul, petrolul, aerul, pădurea, solul.

Câtă vreme oamenii erau puțin numeroși (eram pe toată planeta doar 1,7 miliarde în anul 1.900!) și nu aveam mari capacități de producție, puteam crede că resursele naturale sunt nelimitate! Dar azi știm și, mai ales, am început să simțim fiecare, că resursele noastre sunt limitate! Nevoile noastre s-au înmulțit de peste 4 ori în ultimul secol și ritmul cu care producem obiecte, construim, consumăm energie s-a înmiit! Fără să mai punem la socoteală efectul de încălzire globală, trebuie știut că multe zăcăminte de petrol și gaz au fost epuizate, un om din 7 nu are apă potabilă pe planetă, au scăzut ariile împădurite…

Putem înțelege de ce este important să utilizam cu grijă resursele, să facem economii, să reducem cantitățile de materii prime. Or, reutilizarea și valorificarea deșeurilor (cele care contin fracții reciclabile) tocmai acest efect îl au: reduc nevoile de materii prime, de resurse.

Priviți schema și veți înțelege imediat cum intervine o bună gestiune a deșeurilor în reducerea consumului de resurse.

Vedeți cum, atunci când începe un nou ciclu, nevoia de resurse (materii prime și energie) scade la 50 % dacă am reușit să reciclăm și să ­va­lorizăm deșeurile. În exemplul nostru nu au mai ajuns la groapa de gunoi sau incinerare decât 50 % din cantitățile de deșeuri produse.

Campanie a SC INTERSEMAT SRL în colaborare cu Primăria Buzău, cu scopul educării populației în sprijinul colectării selective a ambalajelor.

A gestiona deșeurile înseamnă (1) să le colectăm și (2) să le transportăm spre instalații de (3) tratare / valorificare sau (4) eliminare. Este interesant de văzut cum s-a schimbat în timp foarte scurt concepția noastră despre deșeuri și cum, odată cu această schimbare, a evoluat și modul în care am „gestionat” deșeurile.

La început, „deșeul” era doar ceva care trebuia aruncat, îndepărtat, eliminat. Gestiune însemna Colectare + Eliminare (la groapă și, eventual, incinerator)

Toate aceste deșeuri sunt „fracții reciclabile” adică pot fi valorificate. Pot și trebuie valorificate; legislația ne obligă să ajungem la un nivel de reciclare de 50% în următorii ani (până în 2020). Cum azi suntem la doar 2-5%, iar timpul este foarte scurt, drumul de parcurs va fi greu și este nevoie urgentă de fiecăruia dintre noi.

Pentru a fi reciclate, deșeurile trebuie colectate și sortate pe categorii. Și mai trebuie ceva, aparent ciudat: deșeurile trebuie să fie „curate” adică să nu fie amestecate sau murdărite