Agricultură

După ce politicienii au dat startul primelor dispute legate de coloratura viitoarelor Camere Agricole, au apărut polemici inclusiv în interiorul Comitetului Judeţean de Iniţiativă.

         Noua voce critică este cea a secretarului Comitetului, Dumitru Socol, care în prezent este director al Camerei Agricole Judeţene (CAJ) Buzău (fosta Consultanţă Agricolă-n.r.), structură aflată în subordinea Consiliului Judeţean, care susţine că la stabilirea actualei zonări cu cele 15 sedii locale nu s-a ţinut cont de repartiţia actualelor centre ale instituţiei.

     În ultima perioadă, suprafeţele cultivate cu rapiţă s-au mărit, iar periodicitatea în rotaţie s-a redus. Astfel, s-a ajuns ca rapiţa să fie cultivată pe aceeaşi tarla la mai puţin de patru ani. Ca urmare, a crescut mult presiunea bolilor şi a dăunătorilor. În culturile de rapiţă apar doi dăunători care produc pagube destul de mari dacă nu sunt trataţi şi anume: Păduchele cenuşiu al cruciferelor (Brevicoryne brassicae) şi Gărgăriţa semincerilor de varză (Ceutorhynchus assimilis).

* Ei susţin că măsura va avea efecte pozitive pentru Fisc, depozitari şi procesatori, dar în lipsa modificării Codului Fiscal, va produce mari întârzieri la returnările de TVA

* Potrivit proiectului de OUG elaborat de Ministerul Finanţelor, taxarea inversă la cereale şi plante tehnice se va aplica timp de doi ani, începând cu 1 iunie 2011

Ministerul Finanţelor Publice anunţă că, începând cu 1 iunie 2011, până la 31 martie 2013, se vor aplica prevederile Ordonanţei de Urgenţă prin care se reglementează taxarea inversă la cereale şi plante tehnice, aşa cum a fost ea aprobată de Consiliul Europei şi avizată la începutul lunii mai.

   Dorinţa de  a găsi noi surse de venituri pentru bugetul local îi determină pe reprezentanţii primăriilor să se gândească la noi posibilităţi de a atrage investitori, care plătesc impozite şi taxe mai consistente decât proprietarii fermelor de semisubzistenţă.

         Un exemplu de acest gen este cel al reprezentanţilor Primăriei Gălbinaşi, pe lângă aceste categorii de venituri la buget, aleşii locali dorind să obţină inclusiv o taxă de concesiune pentru o suprafaţă de 3,5 hectare de teren, pe care vor să o pună la dispoziţia unor unităţi cu profil avicol, pentru înfiinţarea unei ferme de creştere a puilor.

Concurenţa tot mai mare între bănci pentru finanţările în domeniul agricol le dă noi idei reprezentanţilor acestor instituţii, oficialii CEC Bank anunţând lansarea unui nou produs de creditare. Produsul în lei se va adresa clienţilor persoane juridice care vor să achiziţioneze terenuri pentru producţie agricolă, în condiţiile în care, la ora actuală, se înregistrează suprafeţe mari de terenuri nelucrate.

*  La nici 35 de ani împliniţi, fostul hasdeean Dragoş Dincă a adunat deja 22 de ani de vechime, din 1999 având cel puţin câte  două locuri de muncă

* În prezent, este lector universitar, administrator de firmă, consultant în politici publice şi are în CV inclusiv funcţia de secretar de stat

Un fost elev din cartierul Dorobanţi premiant “cap-coadă” în toţi anii de gimnaziu, la Şcoala Nr. 6, dar şi în liceu, la Colegiul Naţional “B. P. Hasdeu”, unde l-a avut ca diriginte pe prof Constantin Ciurea, a ajuns să pregătească în prezent “Planul strategic de dezvoltare a spaţiului rural în România”, lucrare solicitată de reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.

  În prezent primar la Cernăteşti, Valerică Şercăianu crede că această soluţie ar contribui creşterea numărului de finanţări din fonduri europene

*   Suma este sub media pe ţară, care se cifrează la peste 47 milioane de euro

* În schimb, proiectele contractate de buzoieni însumează 117 milioane de euro, depăşind media pe ţară de 90 milioane de euro

Absorbţia fondurilor europene destinate satelor din România a ajuns la 20 la sută, specialiştii  constatând că banii alocaţi dezvoltării rurale ajung mai uşor în buzunarele beneficiarilor decât cele structurale.

Comunele buzoiene vor fi arondate unui număr de 15 sedii zonale

         Înainte de alegerile politice din 2012, autorităţile buzoiene vor trece printr-un exerciţiu electoral peste doar două luni, când vor fi aşteptaţi la urne 28.552 fermieri din tot judeţul, la care se vor adăuga inclusiv proprietarii de suprafeţe silvice din judeţ.

        *    “Noi nu putem concura la preţ alte state din Uniunea Europeană”, consideră dr. ing. Mircea Curelea, reprezentantul SC Palmifarm SA

Reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) au anunţat că exportul intracomunitar de carne şi produse din carne de porc provenite din fermele autohtone va fi reluat, cel mai probabil, din toamna acestui an, însă crescătorii buzoieni nu se arată prea încântaţi de această perspectivă.

Federaţia “mamă” a organizaţiilor sindicale din agricultură, piscicultură şI silvicultură, FERMIERUL, va derula un proiect cofinanţat din Fondul Social European pentru a asigura reintegrarea a 100 de persoane pe piaţa muncii.

         Potrivit unui comunicat de presă al federaţiei, proiectul “ O şansă de angajare pentru şomerii din Regiunea Sud-Est” va fi derulat împreună cu International Computer School şi are drept grup ţintă un număr total de 100 de persoane inactive din trei judeţe (Vrancea, Buzău şi Galaţi).

Anul trecut, Centrul Judeţean APIA “contabilizase” doar 591 de exploataţii de peste 50 ha

 Tendinţa formării de exploataţii agricole mari începe să prindă contur şi la Buzău, anul acesta funcţionarii Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) înregitrând mai multe cereri de sprijin pe suprafaţă din partea unor exploataţii de peste 50 de hectare.

Cauzele întârzierilor au fost ploile din ultima periodă şi  temperaturile scăzute din sol
Din cauza ploilor din ultima periodă     şi a temperaturilor scăzute din sol, agricultorii buzoieni nu au reuşit să se încadreze cu semănatul porumbului în epoca optimă.
Potrivit datelor furnizate de directorul Direcţiei Agricole Buzău, ec. Monica Mântoiu, până la această dată s-a reuşit finalizarea campaniei de semănat la floarea-soarelui, cultivată pe o suprafaţă totală de 43.988 ha, iar legumele de cultură din câmp pe o suprafaţă de 3.774 ha.

O problemă care trebuie tratată cu mult discernământ de către cei care lucrează pământul este aceea a eliminării neglijenţei şi a superficialităţii.
Pământul ca bază de producere trebuie lucrat judicios, astfel încât toate plantele să beneficieze de anumiţi nitrienţi pentru a creşte şi a optimiza producţia.  Aplicarea unui exces de nitrienţi constituie o risipă care  duce la degradarea solului şi a apei.
România dispune de o bază puternică de îngrăşăminte chimice şi experienţa în folosirea acestora, însă, din acest punct de vedere, există opinii pro şi contra.

Agricultura ecologică reprezintă un sector relativ  nou, dar de mare perspectivă pentru România. Ţara noastră beneficiază de condiţii corespunzătoare pentru a dezvolta agricultura ecologică, precum solul fertil  şi productiv, dar şi nivelul redus de poluare a spaţiului natural prin comparaţie cu ţările dezvoltate economic, care se confruntă cu un grad ridicat de industrializare şi de urbanizare şi cu folosirea tehnologiilor agricole superintensive, bazate în mare măsură pe îngrăşăminte chimice şi pesticide de sinteză.

Prestatorul de servicii de consiliere pe Regiunea Sud-Est, SC Romair Consulting SRL, trebuie să recruteze alţi consultanţi

Deşi aveau în pregătire peste 200 de documentaţii pentru tot atâţia agricultori buzoieni care deţin ferme de semi-subzistenţă şi vor să aplice pentru sprijinirea acestor ferme, specialiştii Camerei Agricole Judeţeane nu vor putea să colaboreze cu firma care a câştigat licitaţia pe Regiunea Sud-Est pentru acordarea de consultanţă gratuită acestei categorii de aplicanţi.
Pentru judeţul Buzău, contractul de servicii cu finanţare europeană a fost încheiat cu firma SC Romair Consulting SRL, care va avea în sarcină consultarea gratuită a fermierilor din judeţ.

Pe lângă produse, expozanţii beneficiari ai fondurilor europene vor explica şi ce au făcut pentru a obţine finanţare
Reprezentanţii a patru firme buzoiene care au obţinut fonduri europene acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) se vor număra printre participanţii de la Târgul finanţărilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală  organizat în perioada 20-21 mai, la Tulcea.

Produsele tradiţionale specifice zonei Buzăului, cum ar fi cârnaţii de Pleşcoi, deveniţi deja marcă înregistrată, babicul, covrigii de Buzău sau tămâioasa de Pietroasele au fost zilele trecute prezente pe standurile unei expoziţii de profil organizate în cadrul Congresului Internaţional de Turism Rural ce a avut loc la Alba Iulia şi a reunit peste 100 de invitaţi din ţări precum Spania, Grecia, Ungaria, Polonia, Franţa, Belgia, Italia şi Israel. Scopul evenimentului, ce a fost pentru prima oară găzduit de România, a fost prezentarea strategiilor adoptate de diverse organizaţii internaţionale de turism pentru dezvoltarea turismului rural, partea română fiind reprezentată şi de o delegaţie a ANTREC Buzău.

Primarii celor 14 comune din judeţ afectate de calamităţi în 2010 au termen până în iulie să pregătească proiectele de refacere

Aleşii locali buzoieni din comunele afectate de inundaţii  anul trecut au la dispoziţie mai puţin de două luni pentru a pregăti documentaţii prin care să acceseze fonduri destinate refacerii drumurilor.
Startul în cursa pentru banii europeni aferenţi investiţiilor în lucrările de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în 2010 a început după ce Comisia Europeană a aprobat suplimentarea alocării financiare a Măsurii 322 de renovare a satelor cu suma de 155.942.700 euro.

Primarul Dumitrache sustine ca va încerca reabilitarea cailor de acces cu fonduri europene
Pe lânga silvicultorii din subordinea Romsilva si cei particulari, în curând si unii reprezentanti ai administratiilor publice locale vor avea posibilitatea sa acceseze fonduri pentru reabilitarea drumurilor silvice disponibile prin Programul National de Dezvoltare Rurala.
Un prim astfel de exemplu îl reprezinta cazul alesilor locali din Chiojdu, dupa ce o parte dintre drumurile forestiere de pe raza administrativ teritoriala au trecut din patrimonial statului în proprietatea publica a comunei.