În ultima perioadă, suprafeţele cultivate cu rapiţă s-au mărit, iar periodicitatea în rotaţie s-a redus. Astfel, s-a ajuns ca rapiţa să fie cultivată pe aceeaşi tarla la mai puţin de patru ani. Ca urmare, a crescut mult presiunea bolilor şi a dăunătorilor. În culturile de rapiţă apar doi dăunători care produc pagube destul de mari dacă nu sunt trataţi şi anume: Păduchele cenuşiu al cruciferelor (Brevicoryne brassicae) şi Gărgăriţa semincerilor de varză (Ceutorhynchus assimilis).
În ultima perioadă, suprafeţele cultivate cu rapiţă s-au mărit, iar periodicitatea în rotaţie s-a redus. Astfel, s-a ajuns ca rapiţa să fie cultivată pe aceeaşi tarla la mai puţin de patru ani. Ca urmare, a crescut mult presiunea bolilor şi a dăunătorilor. În culturile de rapiţă apar doi dăunători care produc pagube destul de mari dacă nu sunt trataţi şi anume: Păduchele cenuşiu al cruciferelor (Brevicoryne brassicae) şi Gărgăriţa semincerilor de varză (Ceutorhynchus assimilis).
La păduchele cenuşiu al cruciferelor, afidele sunt de culoare verde-gălbuie, având corpul acoperit cu pulbere ceroasă cenuşie. Adulţii şi larvele formează colonii pe frunze, tulpini, inflorescenţe şi silicve, din care extrag seva. În urma atacului, frunzele se usucă, florile avortează , iar seminţele se sistăvesc.
Atacul se manifestă în vetre şi preponderent spre marginea lanului, de aceea uneori este suficient să se trateze “bordurile” lanurilor cu (una sau două lăţimi de lucru a maşinii de stropit). Dacă afidele sunt prezente şi în interiorul parcelelor, se fac tratamente dacă se înregistrează două colonii/mp. Pagubele sunt foarte mari dacă atacul este timpuriu, mai ales pe timp secetos. Dacă apar după înflorire, dar înainte de stadiul G4 (la primele 10 silicve formate au apărut umflăturile care atestă prezenţa seminţelor), se aplică insecticide dacă este depăşit pragul de dăunare, uneori se tratează numai bordurile lanului.
Pentru gărgăriţa semincerilor de varză lanurile trebuie monitorizate permanent (prin capcanele galbene), deoarece gărgăriţele sosesc în lanuri în valuri succesive. Mai grav este atunci când în silicvele atacate de gărgăriţă depun ouă alţi dăunători. Larvele ţânţarului galicol determină crăparea silicvelor, fapt ce antrenează pierderea boabelor.
Pentru control, la sosirea în lan, gărgăriţele rămân câteva zile în zonele de pe margine ale parcelei. De aceea, la începutul atacului se pot trata numai bordurile lanului. Tratamentele pe toată suprafaţa se efectuează atunci când în interiorul parcelei se atinge pragul economic de dăunare, de un adult la două plante, în perioada de înflorire – G4 (la primele 10 silicve formate pe plantă au apărut umflăturile care atestă prezenţa seminţelor).
Ca insecticide, vă recomand să folosiţi :
– Decis Mega 50 EW (deltrametrin 50 g/l) în doză de 0,15 l/ha;
– Mavrik 2 F (tau-fluvalinat 240 g /l ) în doză de 0,2 l/ha;
– Mospilan 20 SG (acetamiprid 20 la sută) în doză de 0,15 kg/ha.
.