Cei 1.500 de euro/an care pot fi obţinuţi în baza proiectelor depuse pentru finanţare ca sprijin pentru dezvoltarea fermelor de semi-subzistenţă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală au trezit interesul tot mai multor gospodari de la sate.
Omul de afaceri aloca două milioane de euro să înfiinţeze o fermă de 1.200 de vaci
În vremuri de criză, când atragerea de investitori ar trebui să devină un sport naţional atât pentru aleşii locali, cât şi pentru autorităţile de la nivel judeţean şi central, aleşii locali din Robeasca se tem de riscul ca în comuna lor să se rateze o investiţie de două milioane de euro.
Localnicii din Galbenu şi Jirlău folosesc tehnologiile învăţate la muncă în Spania
Pe lângă sumele în euro pe care unii au reuşit să îi economisească, anii de muncă în străinătate încep să le aducă şi altfel de roade aşa-numiţilor căpşunari ai Europei.
Reprezentanţii primăriei locale vor să îi încurajeze pe săteni să acceseze aceste fonduri
După declinul înregistrat în primii ani de la revoluţie, activitatea agricolă în bazinul legumicol din comuna Săgeata ar putea să se relanseze prin accesarea de fonduri destinate sprijinului fermelor de semisubzistenţă.
După ce şi-au făcut evaluarea producţiilor la culturile care le-au semănat în toamnă, acum agricultorii se pregătesc să îşi recolteze producţiile, asta numai dacă le permite şi vremea.
Lucrarea de recoltare pentru rapiţă este mult mai dificilă decât la alte culturi şi poate influenţa în mare măsură producţia obţinută.
Plus la producţiile de floarea-soarelui şi porumb, pierderi la rapiţă şi pericol de mană la tomate
Precipitaţiile abundente din ultima perioadă şi scăderea temperaturilor sunt privite cu ochi buni de mulţi agricultori, în special de cultivatorii de porumb şI floarea-soarelui, dar şI alte culturi.
Deşi în comună sunt 12 bălţi, aleşii locali nu mai speră să aibă şanse să obţină finanţări europene
Unul dintre cele mai mari bazine piscicole din judeţ de dinainte de revoluţie, de unde se livrau pe pieţele locale sute de tone de peşte, nu va beneficia de niciun fel de fonduri europene destinate acvaculturii.
După ce tot mai mulţi oameni de la sate au început să îţi facă griji că vor fi nevoiţi să plătească o nouă sancţiune în cazul în care din diverse motive nu reuşeau să îşi lucreze pământul, reprezentanţii Executivului au renunţat la iniţiativa stabilirii taxei pe pârloagă.
După trei sesiuni de solicitări, pentru prima împădurire a terenurilor agricole nu a existat niciun solicitant
Buzăul se numără printre judeţele cu cele mai mari producţii, alături de Constanţa, Ialomiţa şi Călăraşi
În această perioadă, una dintre principalele activităţi derulate de producătorii este recoltarea orzului, fermierii buzoieni numărându-se printre agricultorii care se pot lăuda cu producţii foarte bune.
Reprezentanţii Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) pregătesc un proiect prin care statul să achiziţioneze terenurile agricole în suprafeţe mici de la ţărani pentru a putea fi comasate şi concesionate marilor investitori.
Acţionarii AGRILATINO SA vor să înfiinţeze în zonă un parc eolian
Pe o parte din terenurile pe care le deţineau muntenii din Gura Teghii în comuna Florica ar putea fi înfiinţat un nou parc eolian pe harta judeţului cu energie verde.
Din judeţ sunt aşteptate documentaţii de la aleşii din 14 comune afectate de calamităţi în 2010
Aleşii locali buzoieni din comunele afectate de inundaţii anul trecut vor putea depune începând de la sfârşitul acestei săptămâni documentaţiile prin care să acceseze fonduri destinate refacerii drumurilor.
Cel puţin aşa susţine deputatul democrat-liberal Valeriu Alecu, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei
50 de milioane de euro sunt disponbili, începând de luna viitoare, când se deschid două noi sesiuni pentru depunerea de proiecte pe măsura 112
Ca dăunători (organisme animale care atacă plantele şi produsele vegetale) pot fi exemplificaţi următorii: acarienii, nematodele, insectele, moluştele, păsările şi mamiferele.
Pentru controlul acestor dăunători, ca şi pentru agenţii patogeni, sunt recomandate măsuri preventive, curative şi biologice.
Ultima reprezentare a beneficiarilor fondurilor europene acordate prin PNDR a fost la Târgul Regional din Tulcea, în luna mai, când patru firme din Buzău s-au aflat printre participanţi
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) organizează, în perioada 23 – 26 iunie 2011, la complexul Romexpo Bucureşti, „Târgul Naţional al Finanţărilor Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală”.
* Anul trecut, prima pe cap de animal a fost de 40 de lei
Fermierii buzoieni au depus 1 180 de cereri la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) de acordare a plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru speciile ovine şi caprine.
Dintre acestea, 898 de cereri au fost pentru ovine, iar 283 – pentru caprine. Efectivul total de animale pentru care crescătorii buzoieni au solicitat prime este de 139.513 capete. Comparativ cu anul trecut, cifrele sunt în uşoară creştere. În 2010 au fost depuse 1.069 de cereri de acordare a plăţilor naţionale directe, pentru 119.375 de ovine şi caprine.
În “lotul” sesiunii de cereri din octombrie-noiembrie 2010 au intrat 183 de agricultori din judeţ
Oficialii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (AJPDRP) au anunţat aplicanţii selectaţi pentru acordarea sprijinului fermelor agricole de semisubzistenţă după sesiunea de cereri din perioada octombrie-noiembrie 2010, câştigătorii urmând să se autorizeze ca persoane fizice pentru a trece la obţinerea finanţării prevăzute de Măsura 141.
Raiffeisen Bank, Piraeus Bank şi Banca Comercială Carpatica sunt noile instituţii bancare care au încheiat convenţii cu APIA
Fermierii şi managerii societăţilor comerciale care au optat pentru accesarea fondurilor destinate asigurării bunăstării şi protecţiei animalelor pot să nu se grăbească în accesarea de credite pentru activităţile curente, în prezent având de ales între nu mai puţin de opt unităţI bancare pentru finanţarea activităţilor curente.