Care sunt şcolile unde infracţionalitatea este ţinută cu greu în frâu de autorităţi

Sunt mai puţine cazuri de violenţă în şcoli dar, putem spune, destul de grave, care ar trebui să dea de gândit autorităţilor. Este vorba despre cazuri atipice, cum ar fi încercarea unor elevi de a distruge bunurile şcolii, uneori, prin incendiere, situaţii semnalate la Liceul de Chimie, Moisil şi la Berca. În majoritatea situaţiilor, elevii implicaţi au primit mustrări scrise şi observaţii.

O situaţie statistică prezentată recent în Colegiul Prefectural de inspectorul şcolar g­e­neral Otilia Trifan scoate la iveală faptul că violenţa manifestată în rândul populaţiei şcolare a cunoscut o diversificare majoră a formelor de manifestare şi a cauzelor, care au luat prin surprindere managementul învăţă­mântului românesc. Putem vorbi despre o criză reală a sistemului, confruntat cu grave probleme disfuncţionale privind anihilarea şi contracararea fenomenului. Violenţa fizică şi cea verbală se întâlnesc la orice ca­tegorie de vârstă, având totuşi o amploare considerabilă în rândul adolescenţilor.

Potrivit statisticii, în anul şcolar tocmai încheiat au fost luate în evidenţă peste 100 de acte comise cu violenţă în şcolile din judeţul Buzău, dintre care 82 au fost atacuri la persoană, patru atentate la securitatea unităţii şcolare înregistrate la Liceul Neniţescu – două şi câte una la Şcoala din Merei şi la Liceul tehnologic Lopătari, şapte atentate la bunuri, două fiind la Liceul Moisil, unul la Liceul Neniţescu şi unul la fostul liceu CFR, şi alte 11 fapte de violenţă sau atentate la securitate. Cele mai multe acte cu violenţă au fost comise în mediul rural, de trei ori mai multe decât în şcolile de la oraş. Dintre atacurile la persoană, 65 au fost violenţe fizice uşoare fără arme, opt instigări la violenţă, şase au fost cazurile de insultă gravă comisă în mod repetat, iar alte două au fost ameninţări repetate. Cele mai multe cazuri au fost în mediul rural – 63, iar dintre cele 82 de atacuri la persoană, 79 au fost comise de elevi, iar trei de eleve. Cele mai multe cazuri de violenţe fizice au fost înregistrate la Liceul Tehnologic din Berca -13, la Şcoala Gimnazială din Lunca Priporului – 10, Liceul Neniţescu – opt, şcolile gimnaziale Padina şi Săgeata, câte şase cazuri.

Tot în anul şcolar trecut, a fost înregistrată o alarmă falsă şi trei incendieri sau tentativă de incendiere, un furt şi o tentativă de furt la Liceul Neniţescu, şase cazuri de distrugere a bunurilor Şcolii – la Berca, Neniţescu şi Moisil şi trei la şcoala din Poşta Câlnău, zece cazuri de consum de alcool şi un caz de consum de droguri. Ca urmare, 48 de elevi au intrat sub observaţia responsabililor şcolari, 17 au fost sancţionaţi cu avertisment, 33 au primit mustrare scrisă, doi elevi au fost mutaţi disciplinar, trei au primit preaviz pentru exmatriculare, iar un elev a fost exmatriculat. Nici profesorii nu au scăpat, două cadre didactice fiind sancţionate în anul şcolar încheiat recent.

Cauzele

De ce cred responsabilii învăţământului buzoian că se întâmplă astfel de fapte?

„Ca urmare a analizelor SWOT şi PESTE, a chestionarelor aplicate cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor acestora, a interviurilor şi altor metode şi instrumente investigative aplicate de reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău, au fost identificate cele mai frecvente cauze care determină abaterile disciplinare ale elevilor din unităţile şcolare din învăţământul preuniversitar buzoian. Astfel, putem enumera:  situaţia financiară precară a elevilor proveniţi mai ales din medii defavorizate;   nivelul siguranţei în mediul şcolar; absenteismul şcolar şi  delincvenţa juvenilă etc.

Printre cauzele majore, însă, care induc atitudini comportamentale de delincvenţă juvenilă şi victimizare în rândul elevilor, au fost identificate:  părinţii plecaţi în străinătate care lasă copiii unor vârstnici neputincioşi sau care nu au autoritatea necesară;  aderarea din teribilism la grupuri conduse de lideri mai mari în vârstă; ideea de libertate;  respingerea unui anumit tip de educaţie primită în familie; desele conflicte familiale; violenţa domestică;  carenţe în educaţia minorilor;  înţelegerea greşită a mesajului din cărţi/reviste citite sau din vizionarea unor filme/spectacole; filme neadecvate vârstei;  lipsuri materiale;  scăderea nivelului de trai; dezinteres din partea unor părinţ în legătură cu şcoala; încredere prea mare acordată de unii părinţi copiilor lor, probleme psihice apărute în perioada de pubertate, cu efecte negative în planul integrării sociale etc.

În privinţa cauzalităţii comiterii infracţiunilor enumerate mai sus, pot fi menţionate şi aspecte legate de mediatizarea excesivă a cazurilor negative în mass-media, fapt ce determină o reacţie adversă a elevilor, în special pe fondul pasivităţii părinţilor şi cadrelor didactice care nu se implică suficient în supravegherea minorilor şi nu solicită intervenţia poliţiei sau a altor instituţii cu atribuţii în domeniu; toleranţa manifestată de părinţi şi cadrele didactice cu privire la abaterile comise de elevi şi aplicarea unor măsuri cu caracter disciplinar ineficiente; afişarea ostentativă cu bunuri de valoare realizată de elevi atunci când participă la actul educaţio­nal, deşi prin regulamentele de ordine interioară se interzice acest lucru; preocuparea redusă a unor cadre didactice şi/sau a personalului de pază pentru asi­gurarea unui climat de ordine şi linişte în incinta şcolilor în timpul pauzelor sau chiar la orele de curs; de multe ori această sarcină a fost atribuită elevilor de serviciu, în perioada septembrie – decembrie 2017, care nu au fost instruiţi adecvat cu privire la modul de intervenţie şi informare; expunerea de către elevi a bunurilor personale (aparate foto, telefoane mobile, portofele) în bancă sau în alte locuri în condiţii tentante pentru acei elevi care au un comportament deviant şi care profită de neglijenţa colegilor de clasă etc.“, se precizează în documentul transmis de către ISJ Buzău Prefecturii judeţului pentru a fi prezentat în Colegiul Prefectural.

IPJ Buzău – infracţionalitate în scădere

De cealaltă parte, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie spun că violenţa în şcoli este un fenomen în scădere.

„De la începutul anului şcolar 2017-2018 şi până la data de 01.06.2018, la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează pe raza judeţului Buzău au fost înregistrate 19 de infracţiuni (cu cini mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului şcolar precedent), 18 sesizate ca fiind comise în incinta unităţilor de învăţământ şi una în zona adiacentă unităţilor de învăţământ. Din punct de vedere al mediului de comitere, 14 dintre faptele penale au fost comise în localităţi urbane, iar cinci în localităţi rurale. Pe genuri de infracţiuni, situaţia se prezintă după cum urmează: au fost sesizate şapte infracţiuni de „lovirea sau alte violenţe”, şase infracţiuni de furt – în special de telefoane mobile lăsate nesupravegheate şi diferite sume de bani din ghiozdane/genţi, două infracţiuni de <purtare abuzivă>, o infracţiune de <portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase>, o infracţiune de <vătămare corporală din culpă> şi alte două infracţiuni de altă natură. De menţionat este faptul că, în perioada analizată, nu au fost înregistrate infracţiuni de mare violenţă sau cu un grad de pericol social deosebit“, spun reprezentanţii IPJ Buzău.

Conducerea Inspectoratului de Poliţie spune că au fost organizate întâlniri cu elevii, în ­ve­derea transmiterii de informaţii destinate prevenirii delicvenţei juvenile şi a victimizării minorilor şi au fost organizate acţiuni în sistem integrat împreună cu lucrători din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Buzău, cu structurile de poliţie locală şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, ocazie cu care s-a avut în vedere combaterea abandonului şi absenteismului şcolar, menţinerea climatului de siguranţă civică în zona adiacentă unităţilor de învăţământ preuniversitar şi modul de executare a serviciului de către personalul de pază.

De asemenea, şi reprezentanţii Inspectoratului de Jandarmi susţin că pe parcursul ­anu­lui şcolar au fost desfăţurate 24 activităţi de prevenire şi au fost planificate şi desfăşurate un număr de 64 de misiuni la instituţii de învăţământ cu un efectiv de 226 jandarmi care au executat activităţi de menţinere a ordinii publice în zona instituţiilor de învăţământ din responsabilitatea I.J.J. Buzău în intervalele de afluire/defluire ale elevilor şi cadrelor didacice. Pe timpul misiunilor de menţinere în zona instituţiilor de învăţământ au fost constatate cinci de fapte contravenţionale şi au fost aplicate amenzi în valoare de 850 lei. De asemenea, a fost constatată o faptă de natură penală cu două autori – două minori au introdus şi folosit un spray cu substanţe iritant-lacrimogene în incinta Liceului tehnologic Meserii şi Servicii din municipiul Buzău.

Este de datoria dascălilor să ia în serios şi aspectele de indisciplină cu un potenţial minim de agresivitate, precum absenteismul, lipsa de interes şi pasivitatea la lecţii, ţinuta necores­punzătoare etc., care pot escalada în anumite circumstanţe relaţiile conflictuale dintre profesori şi elevi. La nivelul interrelaţionării elev-elev, cele mai obişnuite forme de violenţă sunt de natură emoţională: izolarea sau chiar hărţuirea colegilor mai vulnerabili, prin remarci negative, porecle, jigniri, ce provoacă un impact psihologic semnificativ asupra persoanei în cauză. În ordinea intensităţii fenomenului urmează furturile de bunuri materiale, loviturile, amenin­ţarea cu arme albe, violurile, pornografia…

Cauzele sunt multiple, iar amplificarea fenomenului ţine de natura schimbărilor social-politice şi economice survenite în ultimii ani. Migraţia economică a populaţiei adulte în afara graniţelor ţării, în căutarea unui loc de muncă, a condus la dezmembrarea familiilor ori la abandonarea copiilor în grija bunicilor, rudelor sau a cunoştinţelor. Aceştia din urmă s-au dovedit, de cele mai multe ori, incapabili de a face educaţie, fiind lipsiţi de autoritate şi nu de puţine ori şi de un minimum bagaj informativ privind creşterea şi educarea copiilor. A doua situaţie se referă la mediul familial, care contribuie la formarea şi dezvoltarea copilului. Exemplul negativ al părinţilor, ei înşişi violenţi sau alcoolici, conduce către un comportament antisocial.

Însă, şi lipsa de autoritate a cadrelor didactice, care demonstrează slabe aptitudini psihopedagogice, precum şi indisponibilitatea acestora de a interveni în reglarea şi normalizarea relaţiilor, în detensionarea situaţiilor conflictuale, poate genera conflicte majore. De asemenea, s-a constatat faptul că apar probleme de marginalizare şi de victimizare a elevilor supuşi unor practici ­edu­cative care se axează pe comparaţii, etichetări ce pot dezavantaja şi discredita anumite categorii de copii, deveniţi, de cele mai multe ori, ţinta ironiilor sau chiar a agresivităţii celor plasaţi în fruntea clasamentului.