Buzăul rămâne fără forţă de muncă tânără, iar cauzele sunt multiple. Pe de o parte, ele ţin de situaţia economică care nu permite acordarea unor salarii care să ţină pasul măcar cu media pe ţară. Pe de altă parte, salariile mici îi determină pe tineri să caute un loc de muncă în oraşele unde au absolvit o facultate sau unde au terminat unele studii post-liceale.
Cei mai mulţi dintre ei se regăsesc în baza de date a AJOFM Buzău imediat după terminarea liceului, din iulie şi până în octombrie la începerea cursurilor universitare, când renunţă la ajutorul de şomaj.
Prin urmare, Buzăul ,,exportă” studenţi şi prin urmare forţă de muncă cu calificare în alte zone ale ţării, în special în cele universitare. Asta în condiţiile în care indicatorii demografici stabiliţi de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău la finele anului trecut indicau o scădere accentuată.
Mai puţini copii
,,În luna decembrie 2017, în judeţul Buzău s-au născut 282 copii, mai puţini cu 29 faţă de luna precedentă şi cu 42 faţă de luna decembrie 2016”, se arată în analiza Direcţiei Judeţene de Statistică.
Nici în privinţa căsătoriilor lucrurile nu stau mai bine. Calculele Direcţiei Judeţene de Statistică indică faptul că numărul căsătoriilor pe raza judeţului Buzău înregistrează o diminuare. ,,Numărul căsătoriilor încheiate la oficiile de stare civilă din judeţul Buzău în decembrie 2017 a fost de 68, mai puţine cu 44 faţă de luna noiembrie 2017“. La această situaţie descurajantă în privinţa situaţiei demografice a judeţului se adaugă o alta, la fel de sumbră. Cifrele indică faptul că numărul divorţurilor pronunţate în luna decembrie 2017 a fost de 29, cu opt mai puţine decât numărul acestora înregistrat în luna noiembrie 2017.
Câştigul salarial mediu nominal net, sub media naţională
Starea forţei de muncă se reflectă şi în ponderea pe care Buzăul o deţine din punct de vedere economic la nivel naţional. Câştigul salarial mediu nominal net realizat în luna decembrie 2017 în judeţul Buzău a fost de 2.003 lei, în timp ce la nivel naţional a fost de 2.629 lei. În ceea ce priveşte efectivul salariaţilor din judeţul Buzău, la sfârşitul lunii decembrie 2017, erau 83.457 persoane angajate, în scădere cu 349 persoane faţă de sfârşitul lunii noiembrie 2017 şi cu 1.104 persoane faţă de sfârşitul lunii decembrie a anului precedent.
„Culegem date de la circa 500 de agenţi economici în fiecare lună pentru indicatorii pe termen scurt reprezentând cifra de afaceri din industrie, producţia industrailă, numărul mediu de salariaţi trimestrial, investiţiile, locurile vacante. Acest eşantion de agenţi economici, care ne raportează datele lunar, nu are reprezentativitate decât la nivelul judeţului în ceea ce priveşre ramurile de activitate. Nu avem o pondere foarte mare ca şi judeţ în produsul intern brut al ţării şi economia judeţului este determinată de caracteristici sezoniere”, spunea, la o emisiune TV Buzău, Cornelia Geambaşu, directorul Direcţiei de Statistică Buzău, la finele anului trecut, când vorbea şi de o creştere economică înregistrată la nivelul judeţului Buzău; creştere care însă nu a fost de ajuns să salte prea mult Buzăul în topul economiei româneşti. Lucru care se reflectă şi în rata şomajului, care, deşi a înregistrat o diminuare pe finalul anului 2017, şi chiar la începutul acestui an, ea menţine în continuare Buzăul în topul judeţelor cu număr mare de şomeri. În ultima lună a lui 2017, într-un clasament descendent al judeţelor în funcţie de nivelul atins de rata şomajului, judeţul Buzău se află pe locul 5, după judeţele Vaslui (10,2 %), Teleorman (10,0 %), Mehedinţi (9,4%) şi Dolj (8,8%).
Tot Statistica indică faptul că, într-un clasament naţional al judeţelor României, judeţul Buzău ocupă locul al 32-lea după câştigul salarial mediu net locul al 38-lea după câştigul salarial mediu net în agricultură, silvicultură şi pescuit locul al 28-lea după câştigul salarial mediu net în industrie şi construcţii şi locul al 32-lea după câştigul salarial mediu net în servicii.
La cati tepari („patroni”) sunt in oras nu maa mira.