Buzăul este primul oraş din România – şi a patra unitate administrativ-teritorială din ţară – care semnează o declaraţie de unire cu Republica Moldova, întorcând, astfel, gesturile similare a peste o sută de localităţi şi raioane basarabene care au semnat declaraţii de unire cu România.
Consiliul Judeţean Prahova a adoptat, la începutul lunii martie, o ,,Declaraţie de Reunire” cu Republica Moldova, semnatari fiind toţi consilierii judeţeni, indiferent de culoarea lor politică. Anterior, alte două localităţi din România, aflate în regiunea Transilvania, au adoptat asemenea Declaraţii de Unire simbolice. Startul a fost dat de comuna Parva, judeţul Bistriţa-Năsăud, al cărei exemplu a fost urmat de satul Bădăcin, judeţul Sălaj, localitatea natală a liderului naţional-ţărănist Iuliu Maniu.
De cealaltă parte, numărul localităţilor din Republica Moldova care au semnat declaraţia simbolică de Unire cu România a ajuns, miercuri, la 103, în ciuda faptului că preşedintele Igor Dodon a avertizat că aceste declaraţii au un caracter antistatal şi neconstituţional. Primarii şi consilierii din Republica Moldova care au votat în favoarea declaraţiilor simbolice de unire cu România au participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Conferinţa aleşilor locali unionişti, organizată la Iaşi. Anterior, preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a afirmat în repetate rânduri că o unire cu România nu poate fi admisă şi a cerut pedepsirea cetăţenilor care susţin lichidarea statalităţii Republicii Moldova. Preşedintele Republicii Moldova a avertizat că aceste acţiuni au un caracter antistatal, antipopular şi neconstituţional. În acest sens, în urmă cu o lună, Dodon a cerut Guvernului, Parlamentului şi instituţiilor de resort să ia atitudine faţă de „aceste fenomene distructive în cel mai scurt timp, să condamne şi să iniţieze procedura de tragere la răspundere, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, a tuturor celor care se fac vinovaţi de organizarea şi desfăşurarea acestor acţiuni, dar şi de neglijenţă în serviciu a responsabililor din organele de drept ale Republicii Moldova”.
Toma: ,,Suntem obligaţi să sperăm că într-o zi totul va fi la fel“
Declaraţia de unire cu Republica Moldova a fost votată în unanimitate de consilierii locali buzioieni, într-o şedinţă festivă convocată în mod special pentru acest scop. Primarul Constantin Toma a precizat, înainte de a da citire respectivei declaraţii, că aceasta este o datorie de onoare pentru buzoieni, dat fiind că unirea Basarabiei cu România de la 27 martie 1918 a fost girată de omul politic buzoian Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României în acel moment.
,,Astăzi este un eveniment deosebit de important, după ce o sută de comune, oraşe, raioane, peste o sută, din Republica Moldova, au declarat unirea cu România. Ne-am gândit că şi noi trebuie să declarăm unirea cu Basarabia, cu Moldova, cu Republica Moldova. Pentru noi, ca buzoieni, este o datorie de onoare, pentru că acea unire, acel moment crucial, s-a petrecut sub autoritatea primului-ministru de atunci, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Marghiloman. Voi da citire acestei declaraţii de unire pe care sper să o aprobaţi”, a spus Toma. După votul unanim, fiecare consilier local şi primarul au semnat textul declaraţiei în câte 35 de exemplare orginale, acestea urmând să fie oferite fiecărui ales municipal în parte, precum şi unor instituţii buzoiene.
„În numele cetăţenilor buzoieni, noi, consilierii locali şi primarul Municipiului Buzău, proclamăm unirea simbolică a Buzăului cu Republica Moldova. La o sută de ani după ce buzoianul nostru Alexandru Marghiloman, în calitate de preşedinte al Consiliului de Miniştri, primeşte la Chişinău, în Sfatul Ţării, Declaraţia de unire a Basarabiei cu România, suntem obligaţi să sperăm că într-o zi totul va fi la fel. Iar cuvintele rostite atunci de Alexandru Marghiloman vor rămâne pentru totdeauna întipărite în sufletul poporului român:
<În numele poporului românesc şi al Regelui României, cu adâncă emoţiune şi cu falnică mândrie, iau act de hotărârea quasi-unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de astăzi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România. În aceste clipe mari, să ne închinăm cu smerenie în faţa geniului rasei noastre, care după o despărţire de un veac şi mai bine găseşte singur calea firească să o ducă la mântuire, calea firească arătată de istorie. Să ne unim cu toţii inimile şi să strigăm TRĂIASCĂ ROMÂNIA, UNA ŞI NEDESPĂRŢITĂ!>”.
12 comune buzoiene înfrăţite cu localităţi din Raionul Soroca
Declaraţia de unire adoptată joi nu face altceva decât să încununeze legăturile strânse dintre administraţiile locale buzoiene şi cele din Republica Moldova, în speţă din Raionul Soroca.
Astfel, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Judeţean Buzău, au fost iniţiate demersuri pentru înfrăţirea a 12 comune buzoiene cu unităţi administrativ-teritoriale din Raionul Soroca, Republica Moldova, cu care judeţul Buzău are acord de înfrăţire din anul 1993. Cu acest scop, o delegaţie numeroasă, din care au făcut parte primari de comune din Raionul Soroca, însoţiţi de preşedintele şi membrii Consiliului Raional şi şefi de instituţii locale sorocene, s-a aflat la Buzău timp de două zile, unde s-a întâlnit cu conducerea judeţului şi cu primari buzoieni, în încercarea de a identifica oportunităţi comune de dezvoltare a localităţilor pe care le reprezintă. Cu această ocazie, a fost organizată şi o şedinţă comună de consiliu, la care au luat parte atât consilierii judeţeni buzoieni, cât şi consilierii raionali din Soroca, iar primarii din 12 comune buzoiene au semnat acorduri de iniţiere a procedurilor de înfrăţire cu localităţi din raionul moldovean Soroca.
Astfel, comuna Amaru se înfrăţeşte cu satul Băxani, comuna Cernăteşti cu comuna Schineni, comuna Chiliile cu satul Egoreni, comuna Gura Teghii cu comuna Ocolina, comuna Largu cu comuna Rublieniţa, comuna Măgura cu comuna Dărcăuţi, comuna Pănătău cu comuna Nimereuca, comuna Pietroasele cu comuna Parcani, comuna Podgoria cu satul Rudi, comuna Puieşti cu comuna Bulboci, comuna Siriu cu comuna Cosăuţi, comuna Zărneşti cu comuna Vărăncău.
Consiliul Judeţean Buzău şi Raionul Soroca sunt înfrăţite de mai mulţi ani, iar între cele două unităţi administrativ-terotirale există o strânsă relaţie de colaborare. În luna octombrie 2017, trei incubatoare şi trei injectomate, aparatură medicală vitală mai ales pentru salvarea bebeluşilor născuţi prematur, au fost donate unităţii medicale din raionul Soroca de către autorităţile buzoiene. Aparatura medicală donată de Consiliul Judeţean Buzău este aproape nouă şi provine din aparatura cu care fusese dotată vechea Maternitate chiar înaintea mutării în clădirea de pe strada Victoriei. Aparatura a fost sterilizată şi conservată, însă nemaifiind necesară noii Maternităţi, dotată şi utilată complet înainte de inaugurare, va ajuta bebeluşii care se nasc în Soroca.
Tot autorităţile buzoiene vor continua să îmbunătăţească fondul de carte românească de la Soroca, unde vor ajunge alte câteva mii de volume prin intermediul Bibliotecii ,,Vasile Voiculescu“ din Buzău, care are de multă vreme o secţie la Soroca. De asemenea, prin intermediul Camerei de Comerţ şi Industrie Buzău, va fi organizată o colectă de materiale de construcţii de la agenţi economici buzoieni, materiale care vor ajunge în localităţi din raionul de peste Prut.
Municipiul Buzău, ,,înfrăţit pentru întotdeauna“ cu Municipiul Soroca
Municipiul Buzău s-a înfrăţit cu municipiul Soroca, „pentru totdeauna”, pe 18 decembrie, când a fost organizată, în acest scop, o şedinţă comună a consiliilor locale buzoian şi sorocean.
Autorităţile municipale buzoiene şi sorocene semnaseră, în aprilie 2012, la Buzău, un acord de înfrăţire cu valabilitate de cinci ani. Documentul oficial, structurat în nouă articole, viza, în primul rând, o intensă colaborare în plan economic. De asemenea, erau menţionate schimburi de experienţă între angajaţii primăriilor Buzău şi Soroca, vizite reciproce între elevi şi cadre didactice, organizarea în comun a unor simpozioane, expoziţii de artă sau serbări folclorice, colaborare în domeniul asistenţei sociale şi al combaterii consumului de droguri în rândul tinerilor.
Proiectele social-culturale realizate între Buzău şi Soroca au început în anul 1993, iniţiatorii fiind avocatul Mihai Sălcuţan şi scriitorul Alexandru Oproescu, fost director al Bibliotecii Judeţene Buzău, materializate prin deschiderea în municipiul moldovean a unei filiale a Bibliotecii Judeţene Buzău. Preotul buzoian Mihail Milea, care deţine titlul de cetăţean de onoare al celor două oraşe-surori, a reuşit şi ridicarea unei biserici româneşti la Soroca.
