Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

   Devenit „oraşul farmaciilor, al second hand-urilor şi al caselor de pariuri“, Buzăul rămâne, în arhive şi în ami­ntirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianţi din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită şi al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu şi pagina de Facebook ,,Buzăul vechi“, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparaţie a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.

   (sursa fotografiilor: • colecţia OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzăul Vechi • colecţia Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecţia Alexandru Miriţă, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldaţi nazişti şi Piaţa Daciei veche) • Doru Drăgoi (ima­gini anii ‘1970 Cuza Vodă şi blocurile Romarta în construcţie) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor şi imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).

   Imaginea de arhivă prezintă imobilul în care a funcţionat Casa Asigurărilor Sociale, clădire care se găseşte şi astăzi pe strada Crizantemelor, în apropierea Colegiului Agricol. Iniţial, instituţia a funcţionat sub numele de Corporaţia breslelor (1928-1939), devenită Casa Asigurărilor Sociale şi apoi Oficiul Asigurărilor Sociale, subordonat Casei ­Asi­gurărilor Sociale Ploieşti. Oficiul a fost reorganizat în 1945, în 1949 devenind Secţia de Sănătate şi Ocrotiri Sociale din subordinea Comitetului Provizoriu al judeţului Buzău, iar din 1951, secţie a Sfatului Popular al Regiunii Buzău (Regiunea Buzău a funcţionat până în iulie 1952, când Buzăul devine raion în cadrul Regiunii Ploieşti), apoi a Sfatului Popular al oraşului Buzău.

   Din 1922, instituţia şi-a avut sediul în imobilul din strada Constantin Iarca (Crizantemelor) nr. 18, achiziţionat prin licitaţie publică cu ordonanţa de adjudecare nr. 9901/22 noiembrie 1928 (575 m.p. construit şi teren de 363,35 m.p.), de la Paulina Marioara R. Alexandrescu, soţia căpitanului Rizu Alexandrescu. La inventarierea din anul 1940, este identificată ca fiind între strada Constantin Iarca, proprietăţile Sofiei Rădulescu, a lui Ştefan Georgescu şi a moşteni­torilor lui Stelian Mincu. Imobilul a fost achiziţionat prin licitaţie de către Ministerul  Muncii, cu precizarea că a fost construit în anul 1895, având 11 încăperi, fiind cumpărat de către vechii proprietari în anul 1906. Actualmente, în imobil funcţionează Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.