„În situaţia în care împrumutul nu va fi aprobat, Guvernul va trebui să se gândească serios cum vor putea fi acoperite aceste arierate”, a spus primarul Constantin Boşcodeală
Primăria Buzău riscă să-i fie blocate toate conturile în aprilie. Până la sfârşitul lunii martie, nu se primise niciun răspuns referitor la împrumutul de 15,9 milioane lei solicitat, în urmă cu o lună, Trezoreriei, pe cinci ani, la o dobândă scăzută, pentru plata arieratelor.
Municipalitatea nu primise, până pe 28 februarie, un răspuns privind suma solicitată şi nici nu se făcuse vreo stategie pentru stingerea a 85% din restanţele mai vechi de 90 de zile.
Primarul Constantin Boşcodeală a spus joi că, în cazul în care împrumutul nu va fi aprobat, Guvernul ar trebui să găsească o soluţie pentru a se stinge aceste arierate pentru că bugetul local nu permite acoperirea lor. „În situaţia în care împrumutul nu va fi aprobat, Guvernul va trebui să se gândească serios cum vor putea fi acoperite aceste arierate”, a spus Boşcodeală. El a mai declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că în cazul în care arieratele se vor plăti lunar, trebuie ţinut cont că încasările la bugetul municipalităţii nu se realizează constant în fiecare lună. Vârful veniturilor este la sfârşitul lunii martie şi apoi în septembrie, pentru că încasările scad pe timpul verii, cât timp buzoienii sunt în concediu.
La momentul depunerii cererii de împrumut, municipalitatea avea cele mai mari datorii la subvenţia pentru
energia termică, peste 45 miliarde lei vechi, la salubritate, peste 42 de miliarde lei, precum şi la utilităţile unităţilor şcolare şi la subvenţia pentru transportul în comun.
Arierate de 500 de miliarde la sfârşitul lunii februarie
În pofida dobânzii de împrumut de la Trezorerie, de 5,25%, şi a perioadei de rambursare de cinci ani, primarii care înregistrau arierate în februarie şi trebuiau să achite 85% până la 31 martie, se tem să angajeze sumele din buget pentru plata unor rate bancare, unii preferând să se achite de sarcina de a achita 85% din totalul arieratelor până la sfârşitul lunii martie, cu eforturi proprii.
37 de primării buzoiene şi Consiliul Judeţean înregistrau arierate la data de 28 februarie 2013, potrivit oficialilor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Buzău, soldul fiind, la sfârşitul lunii februarie, de 49,21 milioane lei. Cap de listă era municipiul Buzău – 18.510.170 lei, urmat de municipiul Rm Sărat – 8.467.638 lei, Consiliul Judeţean – 6.913.569 lei, Mărăcineni – 5.388.169 lei şi Nehoiu – 1.993.787 lei. Deloc de neglijat erau datoriile celorlalte unităţi administrative teritoriale: Vâlcelele – 50.616 lei, Podgoria – 129.537 lei, Ziduri – 74.997 lei, Cislău – 253.077 lei, Robeasca – 197.684 lei, Chiojdu – 1.055.737 lei, Topliceni – 359.600 lei, Pardoşi – 22.836 lei, Valea Salciei – 48.985 lei, Săpoca – 324.314 lei, Mânzăleşti – 65.966 lei, Cernăteşti – 821.188 lei, Căneşti – 98.492 lei, Valea Râmnicului – 147.951 lei, Largu – 154.801 lei, Bisoca -18.240 lei, Luciu – 194.870 lei, Brădeanu – 102.224 lei, Murgeşti – 143.376 lei, Zărneşti – 321.002 lei, Siriu – 103.725 lei, Cătina – 437.098 lei, Cozieni – 53.954 lei, Măgura – 956 lei, Breaza – 188.184 lei, Ţinteşti – 265.990 lei, Pănătău – 1.124.690 lei, Bozioru – 44.291 lei, Vipereşti – 185.159 lei, Năeni – 102.381 lei, Smeeni – 738.416 lei, Gherăseni – 65.134 lei, Vadu Paşii – 44.564 lei.
Arieratele trebuie reduse cu 5% în fiecare lună, din aprilie
Ordonanţa de Urgenţă 3/2013 obligă autorităţile locale care înregistrau arierate la 31 ianuarie 2013 să reducă volumul acestora cu cel puţin 85% în termen de două luni, deci până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să le reţină sumele ce le revin şi cu acestea să limiteze arieratele cu pricina. Ordonanţa care obligă autorităţile locale să facă plăţile mai prevedea ca, de la începutul anului, arieratele să fie reduse cu 5 % lunar, până la 31 martie, cu 85%, iar după acest termen se revine la obligativitatea reducerii sumelor rămase cu 5 % în fiecare lună. Primăriile care nu se achită de aceste obligaţii se vor trezi cu conturile blocate, cum, de altfel, s-a mai întâmplat.
Închiderea şantierelor, prioritară
Chiar şi achitând câteva milioane de lei, primarii tot rămân cu alte datorii pe cap, precum şi cu lucrări în conservare. Alte milioane sunt facturate de constructori în baza lucrărilor contractate pe proiecte guvernamentale. Celebrele, de acum, H.G. 577 şi Ordonanţa 7, în baza cărora s-au deschis şi în judeţ zeci de şantiere, unele mai vechi de 7 ani, aşteaptă în continuare finanţare. Se lucrează cât sunt bani, se distruge în anii când nu se alocă.
Sunt constructori care au terminat lucrările şi nu şi-au luat banii, însă, în general, firmele îşi asumă acest risc, pentru că ştiu că vor fi plătiţi atunci când se alocă fonduri de la guvern. Este cazul comunei Colţi, unde pentru lucrările finalizate la şcoala din localitate, există o factură restantă către constructor de 10 miliarde lei vechi. Şi nu este singura situaţie din judeţ. Se aşteaptă, acum, un ordin care să reglementeze toate programele naţionale de finanţare şi să le centralizeze sub umbrela unui singur minister, prioritatea fiind aceea de a se închide şantierele începute, până la alocarea de fonduri pentru demararea altor proiecte.