* Orice exagerare alimentară, un stil de viaţă dezechilibrat şi factorii ereditari sunt principalii duşmani ai tulburărilor metabolice
* Orice exagerare alimentară, un stil de viaţă dezechilibrat şi factorii ereditari sunt principalii duşmani ai tulburărilor metabolice
Una dintre caracteristicile ultimelor decenii este creşterea alarmantă şi în ritm continuu a bolilor de nutriţie. Se ştie că acestea sunt consecinţe, în principal, ale tulburărilor metabolismului factorilor nutritivi. Aceste dereglări recunosc cauze exogene, endogene şi mixte.
Factorii exogeni au, fără îndoială, importanţa lor în metabolism, dar cei endogeni au o influenţă decisivă. „Anumiţi factori ereditari, constituţionali, ca şi o serie de disfuncţii endocrine (hipofiza, tiroida, suprarenalele, gonadele), au răsunet asupra metabolismului nutritiv al organismului. Coparticiparea factorilor exogeni şi a celor endogeni conduc la o structură mixtă a afecţiunilor, arată dr. Karmencita Pricop, medic primar medicină internă.
Riscul diabetic
Se ştie că mai mult de jumătate din factorii de mortalitate se datorează bolilor cardiovasculare (la noi 46 la sută din cazuri). Alături de alţi factori de risc, sedentarismul, fumatul, stressul, şi în strânsă corelaţie cu aceştia alimentaţia neraţională şi corolarul acesteia, bolile de nutriţie (obezitate, diabet, dislipidemii) contribuie la această mortalitate crescută. „Astfel, faţă de o frecvenţă de 0,5 la sută înainte de al doilea război mondial, astăzi diabetul zaharat înregistrează o frecvenţă de 4 – 8 la sută. În paralel cu un diabetic cunoscut, există 1-2 diabetici nediagnosticaţi încă. Obezitatea, de asemenea, a crescut la 23,6 la sută în mediul rural şi la 27,7 la sută în cel urban, în ţara noastră. Un rol nu mai puţin important îl deţin dislipidemiile care înregistrează o frecvenţă de 14 la sută în România”, arată dr. Silviana Constantinescu, şef Secţie Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice la Spitalul Judeţean.
Influenţa asupra inimii
Nu se poate ignora rolul alimentaţiei în geneza aterosclerozei, care prin complicaţiile sale vasculare (infarct miocardic, accidente vasculare, cerebrale etc), ocupă primul loc în mortalitatea generală. „Între nivelul colesterolemiei şi frecvenţa afecţiunilor cardiovasculare există o relaţie directă. Astfel, pentru fiecare reducere cu 1 la sută a colesterolemiei, scade riscul bolii cardiace ischemice cu două procente”, arată dr. Nicoleta Sava, medic cardiolog în cadrul Spitalului Judeţean Buzău.
Alimentaţia, rol determinant
Legăturile directe dintre hipercolesterolemie şi hiperlipoproteinemie sunt, de asemenea, cunoscute. Toate acestea, dar şi numeroase alte argumente justifică importanţa alimentaţiei în bolile de nutriţie. Dieta reprezintă, pentru unele boli, singurul remediu, în altele 50 la sută din eficacitatea tratamentului este dietetic şi, în aproape toate cazurile, deţine un rol foarte important. Desigur, nu toate bolile degenerative trebuie puse pe seama alimentaţiei, în exclusivitate. „Rolul determinant, în numeroase boli şi în special în cele de nutriţie, îl deţine neconcordanţa dintre alimentele consumate, arderile lor în organism şi cheltuielile de energie, dar mai ales felul alimentaţiei. Consumul de zahăr a crescut în lume, în cursul ultimei generaţii, de 5 – 6 ori, iar consumul de grăsimi a crescut în dauna celor de cereale, de legume şi fructe. Consumul mare de grăsimi, în special grăsimile animale (care conţin acizi graşi saturaţi) şi de dulciuri duce la hiperlipidemie, deci la creşterea lipidelor şi colesterolului în sânge, cu rol direct în geneza aterosclerozei. Consumul peste măsură de dulciuri şi făinoase favorizează şi apariţia diabetului zaharat”, atrage atenţia dr. Constantinescu.
Supravitaminizarea
Sunt atât de multe informaţii în jurul nostru, încât nici nu mai ştim ce să credem. Toată lumea îşi dă cu părerea, toată lumea este „expert”. Cele mai frecvente mituri în nutriţie sunt strict legate de vitamine şi minerale.
Se spune că vitaminele şi mineralele administrate în doze mari afectează sănătatea. Pe toate cutiile cu suplimente alimentare ar trebui să fie precizată Doza Zilnică Recomandată (DZR) din fiecare nutrient. Unele produse au chiar 500 la sută din DZR şi, din considerentul „cei prea mult strică”, a apărut mitul supravitaminizării. „Studiile asupra obiceiurilor alimentare au arătat că şi cei care sunt convinşi că au o dietă bine echilibrată nu se hrănesc conform acestor doze recomandate”, apreciază dr. Carmen Nistor, medic de familie.
Specialiştii susţin că, de fapt, aceste doze au fost stabilite mai mult pentru a se preveni bolile legate de deficienţele de vitamine cum este scorbutul, dar nu sunt strict destinate asigurării unei sănătăţi optime. Spre exemplu, dacă eşti fumător, bei alcool, trăieşti într-un oraş poluat, eşti sub tratament pentru menopauză, dacă faci efort fizic, suferi de vreo infecţie sau de o boală legată de stres, necesarul de nutrimente aproape se dublează. Până acum, în România nu s-a înregistrat vreun deces datorat consumului de vitamine şi minerale, chiar şi în cantităţi foarte mari.
Vitaminele B hrănesc celulele canceroase?
Mulţi medici recomandă consumul de suplimente alimentare, pentru a se asigura minimul de nutrienţi necesari din alimente. Foarte multe persoane spun însă că au auzit că gama de vitamine B (în special B12) hrănesc celulele canceroase sau, mai rău, provoacă această boală.
Medicii susţin însă că în fiecare zi luăm din alimente nutrienţi şi, bineînţeles, şi gama de B-uri, în cantităţi mai mici sau mai mari, dar nu neagă că există şi o brumă de adevăr în acest mit.
„Nu există un studiu care să dovedească faptul că B-urile duc la cancer, însă se presupune că vitaminele de sinteză chimică provoacă diverse disfuncţiuni. De aceea ar trebui să se consume suplimente alimentare pe bază de plante, care au aprobarea Institutului de Bioresurse Alimentare sau a Ministerului Sănătăţii, deoarece acestea nu au reacţii adverse”, arată dr. Carmen Nistor, medic de familie.
Vitaminele şi mineralele cresc apetitul
Foarte multe persoane au primit vitamine şi minerale în trecut şi au luat în greutate după. Majoritatea au declarat că le-a crescut apetitul după un astfel de „tratament” cu vitamine şi minerale.
Medicii spun însă că ne îngrăşăm dacă mâncăm mai multe calorii decât arde organismul nostru, iar unele alimentele au în jur de 500 kcal la 100 g. Dar, dacă avem o alimentaţie echilibrată, încadrată într-un program de control al greutăţii, aceasta ne ajută să slăbim, deoarece facem economie la calorii, dar nu şi la nutrienţi.
Vitaminele şi mineralele tratează boli
Au apărut foarte multe farmacii naturiste şi foarte multe persoane au început să consume suplimente care ajută la “tratarea” diverselor boli.
Şi acest mit are o boabă de adevăr, dar poate fi şi periculos dacă nu se continuă terapia alopată în anumite afecţiuni. Există o vorbă valabilă în toate limbile: suntem ceea ce mâncăm. Mâncăm sănătos, vom fi sănătoşi, însă dacă mâncăm haotic şi mergem la farmacii naturiste şi luăm ceai de echinaceea să creştem imunitatea, probabilitatea ca acesta să şi funcţioneze este foarte mică.
„Vitaminele şi mineralele nu tratează bolile propriu-zis, însă ele ajută organismul să se trateze singur. Dacă avem un stil de viaţă echilibrat şi introducem toamna suplimente alimentare care să ne crească imunitatea, atunci aceste suplimente ajută organismul să ne ferească de răceli”, explică dr. Silviana Constantinescu, medic nutriţionist, care recomandă să nu se recurgă la tot felul de diete şi suplimente nutritive decât după ce se apelează la un medic specialist, pentru că „dietele drastice nepersonalizate oferă de cele mai multe ori rezultate satisfăcătoare pe moment, pentru ca pe termen lung să poată fi dezastruos”.