*Pentru a-şi apăra lanurile de porumb, gospodarii aprind focuri noaptea şi stau de pază cu câinii
*Pentru a-şi apăra lanurile de porumb, gospodarii aprind focuri noaptea şi stau de pază cu câinii
Dacă la câmp, gospodarii stau de pază la “bostană” pentru a nu risca să li se fure pepenii, în comuna Chiojdu muntenii au ajuns să îşi păzească porumbul mai ceva decât în evul mediu, de atacurile turmelor de mistreţi.
Cum sălbăticiunile îşi fac de cap mai ales pe timp de noapte, gospodarii care au terenul agricol la marginea pădurii au nopţi albe, păzind în adăposturi improvizate lanurile de porumb. De teamă să nu ajungă ei drept victime ale mistreţilor, gospodarii aprind focuri la marginea porumbului, bat în obiecte metalice pentru a face zgomot şi îşi îndeamnă câinii să latre pentru a ţine la distanţă prădătorii. Unul dintre sătenii care stau de pază la porumb este chiar vecin cu primarului comunei, mai în glumă, mai în serios, alesul considerând că organizarea unei partide de vânătoare de către celebrul om de afaceri Ion Ţiriac ar putea fi una din soluţiile salvatoare pentru agricultori.
“La noi dintotdeauna au atacat mistreţii şi urşii. Anul acesta nu s-au făcut prune, aşa că nu sunt urşi ca în alţi ani, dar este ceva de speriat cu mistreţii. E destul de complicat. Stau oamenii de pază noaptea. Am chiar un vecin de-al meu, Barbu Costel, care doarme noaptea lângă porumb. Am avut şi anul trecut reclamaţii, dar nu s-a făcut nimic. Cel mai bine ar fi dacă ar veni la o partidă de vânătoare domnul Ţiriac. Ar avea ce să vâneze de la noi şi ar scăpa şi oamenii de o grijă“, ne-a declarat primarul Gheorghe Dumitrache.
“Serviciul de pază”, deschis până pe 15 octombrie
La ceas de seară, însoţiţi de viceprimarul comunei, Valeriu Moiseanu, mergem în zona cea mai atacată de mistreţi în ultima perioadă.
Pe poteca dintre lanurile de porumb drumul nu este foarte dificil, dar atunci când ştii că zona este “patria” mistreţilor, orice zgomot din pâlcurile de copaci sau din fâneţe pare înspăimântător. Viceprimarul din Chiojdu ne linişteşte însă, explicând că sălbăticiunile nu atacă niciodată oamenii dintr-un grup. În depărtare se aud chiote, semn că există deja “paznici” la datorie, aşa că viceprimarul îşi continuă explicaţiile. “Nu avem de ce ne teme, pentru că nu ne-ar ataca dacă ar pune ochii pe noi, ci mai degrabă ar fugi cât ar vedea cu ochii. Omul este cea mai fioroasă vietate pentru animalele sălbatice, aşa că fug pentru a nu da ochii cu el. Acum mai sunt şi maşini care trec pe drum cu farurile aprinse, mai este zgomot, dar lucrurile se schimbă după miezul nopţii. Atunci doar cei care sunt să păzească porumbul mai pot să alunge mistreţii“, ne-a declarat viceprimarul Valeriu Moiseanu.
Ajunşi la marginea lanului, îşi face apariţia Constantin Barbu, vecinul primarului, paznicul de la marginea loturilor de porumb. După o zi de coasă şi de strâns fân, săteanul ne explică cam cum stau lucrurile cu atacurile mistreţilor. “Până acum, la mine în porumb n-au intrat, că am stat aici de când a început să se coacă. Au intrat în lanurile de mai sus, de la Gheorghe Băbău, aşa că acum a început să vină şi el. A legat şi câinele lângă porumb, iar el vine mai târziu şi face focul. El mai ia şi tuburi de parfum goale şi le pune în foc să pocnească, să se sperie mistreţii şi să fugă“, ne povesteşte Constantin Barbu.
De asemenea, viceprimarul Valeriu Moiseanu ne explică de ce oamenii nu culeg mai devreme porumbul, pentru a scăpa recoltele de mistreţi. “Aici, în zona Roma, sunt 20 de hectare de porumb şi, fiind zonă de munte, se coace mai greu. Oamenii sunt nevoiţi să stea de pază până pe 15 octombrie, dar îşi păzesc recoltele, nu au ce face“, ne-a declarat viceprimarul.
Mistreţii au stricat şi lanurile Hergheliei Ruşeţu
Până în prezent, directorul Direcţiei Silvice Buzău, Aurel Stănciuc, susţine că nu a primit nicio reclamaţie din zona Chiojdu, referitoare la pagube produse de mistreţi.
Silvicultorul buzoian explică ce trebuie să facă gospodarii care au asemenea probleme, primul pas fiind să facă reclamaţii la primăria locală sau la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare. Următorul pas este să se facă constatarea pagubelor, reprezentantul Direcţiei Silvice explicând însă că legislaţia în vigoare nu prevede acordarea de despăgubiri în situaţia în care reclamanţii nu au terenul împrejmuit. La rândul său, silvicultorul buzoian a explicat că acest tip de probleme au apărut şi în alte zone din judeţ, un lucru inedit fiind faptul că mistreţii au intrat inclusiv în lanurile de porumb deţinute de Herghelia Ruşeţu. “Este sezonul când mistreţii fac pagube. De regulă, ei intră în culturile care nu sunt protejate de garduri, pe terenuri situate la marginea unor păduri sau a unor liziere care nu sunt păzite”.
În privinţa posibilităţii de a face vânătoare la mistreţi, silvicultorul buzoian a explicat că, în momentul de faţă, este permisă vânătoarea la această specie, sezonul fiind deschis între 15 august şi 15 februarie.
{loadposition zgalerie2879}