Bărbaţii cu funcţii de decizie în judeţ, solicitaţi să se alăture Poliţiei în campania împotriva violenţei domestice

Joi, 24 mai, la Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman”, Poliţia buzoiană a desfăşurat o activitate inedită, ce constituie o premieră în domeniul prevenirii violenţei domestice. Pentru prima dată, la o astfel de activitate invitaţi au fost în exclusivitate bărbaţi,  şi anume liderii acestui judeţ, autorităţi locale şi judeţene,  directori de instituţii, persoane aflate în funcţii publice, într-un cuvânt  factori decizionali în comunitatea buzoiană. Poliţia le-a solicitat prezenţa la această activitate  pentru că, aflându-se în poziţii de conducere, în contact permanent cu societatea, ei vor putea deveni promotori ai mesajelor preventive, vectori de opinie,  şi vor contribui astfel la sensibilizarea populaţiei faţă de fenomenul violenţei domestice. Şeful Poliţiei buzoiene, cms. şef Laurenţiu Pantazi, prezent la această activitate, le-a solicitat invitaţilor să ia atitudine.

„Scopul întâlnirii de astăzi cu dumneavoastră se referă la atitudine. Ce puteţi face dumneavoastră? Puteţi, prin prisma poziţiilor pe care le ocupaţi- sociale, profesionale-, să luaţi atitudine şi să veniţi în sprijinul combaterii acestor aspecte. Deci, luaţi atitudine! Aveţi contact cu colective de oameni. Datoria dumneavoastră este să împărtăşiţi o viziune nouă privind modul de a aborda astfel de situaţii, să-i încurajaţi pe cei care sunt abuzaţi să vină, nu neapărat către Poliţie, ci către tot ceea ce înseamnă zona de asistenţă socială pe acest domeniu, să-şi însuşească problema şi să încerce să o rezolve. Bineînţeles, la nivelul de experienţă pe care îl aveţi, puteţi începe la nivel de consultanţă şi consiliere minimă un astfel de demers, care poate conduce, în situaţiile fericite, la a evita situaţii grave”, a precizat şeful IPJ Buzău, cms şef Laurenţiu Pantazi.

Organizatorii au prezentat filmul „Fred et Marie” pentru ilustrarea formelor subtile de violenţă domestică, pentru că, în timp ce prejudiciul fizic poate fi pericolul cel mai evident, consecinţele emoţionale şi psihologice ale abuzului în familie sunt, de asemenea, severe. Relaţiile emoţional abuzive pot distruge victimei stima de sine, pot duce la anxietate şi depresie şi o pot face să se simtă neajutorată şi singură. Primul pas către eliberare în astfel de situaţii este recunoaşterea faptului că situaţia în care se află este abuzivă. Odată ce a recunoscut realitatea situaţiei abuzive, victima poate obţine ajutorul de care are nevoie.

„Ceea ce s-a întâmplat în film aş numi-o zona de până a ridica palma; după cum aţi văzut, comportamentul respectiv creează premisele clare de a se trece la violenţă, iar când s-a trecut la violenţă, de la palmă până la topor distanța nu este foarte mare”, a explicat inspectorul şef al IPJ Buzău, Laurenţiu Pantazi.

Violenţa psihologică, mai greu de monitorizat

Filmul „Fred et Marie” scoate în evidenţă elementele clasice ale violenţei psihologice care se regăseşte, din păcate, în foarte multe familii, indiferent de nivelul de pregătire ori de poziţia socială.

Ofiţerii de poliţie prezenţi, subcomisar Emilia Mihăilescu şi subinspector Adela Stoica, coordonatorii activităţii, au punctat, pe baza celor identificate în film, cauzele şi efectul violenţei domestice: scopul este ca victima să nu îşi dea seama că ceea ce trăieşte ea este inacceptabil. Încetul cu încetul, victima este ruptă de propria familie, de prietenii ei, uneori chiar şi de mediul profesional; nu mai conduce nimic, nu are acces la bani, nu mai merge nicăieri singură… Închisă în spaţiul ei strâmt, este privată de mijloace de acţiune şi de reflecţie. Puţin câte puţin, unul dintre parteneri (în filmul prezentat bărbatul) ia avans în faţa celuilalt. El decide care sunt hainele pe care trebuie să le poarte decide pentru amândoi meniul de la cină sau ce prieteni sunt agreabili,  decide ce e bine şi ce e rău…

S-a pus accent pe violenţa psihologică în această întâlnire pentru că este mai puţin sesizabilă şi dacă este posibil să  fie evaluate aspectele fizice ale violenţei, este mult mai dificil să  fie măsurat ceea ce simte victima violenţei emoţionale. Pe de altă parte, zona în care se petrece violenţa psihologică este mult mai închisă.

„Orice femeie care primeşte vreo palmă în mediul rural, în 2-3 minute este la post, însă în zona situată cultural peste medie, apar tot felul de complexe, apar tot felul de temeri: <mi-e ruşine, mi-e jenă>, şi este o zonă mai puţin controlată sub aspectul stăpânirii fenomenului şi acolo dumneavoastră trebuie să ne fiţi parteneri şi acolo putem discuta împreună sau separat despre atitudine”, a spus şeful IPJ Buzău, cms. şef Laurenţiu Pantazi, care a ţinut să precizeze că violenţa se manifestă atât la femei cât şi la bărbaţi. „Nu mai este voie să precize încă odată că diferenţele de gen nu îşi au rostul. Dacă facem apel la memorie, cunoaştem şi bărbaţi puşi într-o asemenea situaţie, pe alţi parametri. Sunt foarte multe femei care încearcă să deţină controlul şi în încercarea de a deţine controlul merg până la violenţe fizice”, a mai spus cms. şef Laurenţiu Pantazi.

La Centrul „Violenţa în familie“ ajung mai mult femeile

Prezent la activitate, preotul Mihail Milea, în calitate de duhovnic, dar şi de preşedinte al Fundaţiei Sfântul Sava, care are de foarte mulţi ani un centru- „Violenţa în familie”-, unde îşi găsesc adăpost multe victime ale violenţei domestice, a vorbit despre lipsa de iubire şi de Dumnezeu care creează premizele violenţei domestice. „La Centrul violența în familie ne-au călcat pragul 99% doamne, bătute,  împreună cu copilaşii. Dar am avut şi un caz, 1%, când am primit la acest centru un bărbat, mai mare decât mine, bătut şi el măr, de soţie şi de soacră. Violenţa în familie nu este 100% cauzată de bărbaţi. Bărbaţii bătăuşi îşi arată puterea printr-un act de violenţă asupra unei flori. O mamă, o soţie, o fată, reprezintă o floare. Şi m-am întrebat cum e posibil să striveşti o floare, să fi violent; în astfel de situaţii bărbatului îi lipseşte ceva esenţial în el, lipseşte Dumnezeu. Oricâtă filozofie am face, oricâte legi am da, oricâte consilieri psihologice am face,  este în zadar dacă nu-l punem în viaţă pe  Dumnezeu, care este iubire, şi nu punem întrebarea aceasta: ce ar face Hristos dacă ar fi în locul meu? Hristos nu acceptă violenţa. Deci problemele de orice natură nu se rezolvă prin violenţă. Violenţa la un bărbat este semnul slăbiciunii”.