Preţul relativ piperat la gaze naturale îi determină pe tot mai mulţi români să-şi încălzească locuinţele cu şeminee sau cu cazane bazate pe lemne de foc. La ţară însă, lemnul este principala sursă de încălzire pentru locuinţele cu sobe.
Însă dacă o gospodărie din mediul rural se aproviziona în 2016 cu lemne la un preţ de 200 de lei/mc, anul trecut preţul s-a dublat, iar acum acum poate sări de 500 lei lei/mc dacă solicitantul locuieşte în zona de câmpie. La preţul lemnului se adaugă costul transportului, care mai ridică cheltuiala cu cel puţin 300 lei. Aşa că o camionetă cu lemn poate îl poate costa pe buzoianul de la ţară până la 1500 lei în funcţie de esenţa dorită.
Lemnul de foc este orice material lemnos care este colectat şi utilizat pentru combustibil. În general, lemnul de foc nu este foarte procesat sau este sub formă de ramură, în comparaţie cu alte forme de combustibil lemn, cum ar fi peleţii.
Lemnul de foc este o resursă regenerabilă însă, cu toate acestea, cererea pentru acest combustibil poate depăşi capacitatea sa de a se regenera la nivel local şi regional.
Afacerile cu lemn de foc, înfloritoare
Afacerile cu lemn de foc au înflorit şi, cu documente sau nu, marea majoritate dintre cetăţenii din zona de munte sunt mari vânzători de lemne de foc.
De asemenea, magazinele de bricolaj comercializează lemne de foc, însă între magazinele specializate şi ”băieţii deştepţi”, diferenţa este imensă. De obicei, lemnul de foc se vinde la metru ster şi lungimile cele mai des întâlnite sunt de 33 cm şi 50 cm.
Ce înseamnă metru ster de lemne şi care este diferenţa între un metru ster şi un metru cub? Un metru ster de lemne de foc este aproximativ egal cu 0,68 metri cubi. Imaginaţi-vă o grămadă de lemne, aşezată sub forma unui cub, cu latura de 1 metru. Un metru ster de lemne de foc este un cub plin cu lemne, care însă conţine şi aer printre ele.
Dacă în magazinele de specialitate sau de bricolaj sau firme specializate, cum ar fi fabricile de mobilă, preţul diferă de la o firmă la alta, iar un metru ster de răşinoase, uscat şi pregătit deja pentru a fi „băgat” pe foc, costă în jur de 450 de lei, pe piaţa liberă, preţurile diferă de la un cărăuş la altul. Buzoienii din zona de deal pot cumpăra la liber lemn de foc cu 1.400 de lei pentru o camionetă de aproximativ 3 tone plină cu butuci de lemn de fag dar care, măsurat, nu ies mai mult de trei metri steri, transportul la domiciliul clientului nefiind nici el gratuit.
Care sunt preţurile actuale la lemnul de foc
Cum ajunge cetăţeanul să plătească acest preţ? Dincolo de preţurile oficiale, piaţa lemnului de foc se reglementează singură şi nu în favoarea cetăţenilor din mediul rural care înregistrează în general şi veniturile cele mai mici.
Romsilva a pus pe piaţă, până pe 30 septembrie 2017, 430.000 mc de lemn pentru populaţie, la un preţ mediu de 153 lei/mc, o cantitate mult mai mică decât cu un an înainte. Preţul de adjudecare a fost diferit de la judeţ la judeţ, în funcţie de cantitatea de lemn disponibilă, dar şi de cerere. Astfel că la nivelul Direcţiei Silvice Buzău, potrivit unei situaţii din septembrie 2017, lemnul de răşinoase a fost vândut cu 157 lei/mc, iar cel de foioase cu 186 lei/mc, cel de stejar fiind vândut mai scump – 200 lei mc.
În 2018, preţul a mai crescut puţin. Dacă lemnul de răşinoase se vinde cu 191,51 lei/mc, cel de foioase a urcat la 206, 96 lei/mc, cel de stejar fiind şi mai scump – 245,60 lei/mc.
Astfel că de la adjudecare, din curtea Romsilva, şi până la poarta cumpărătorului final, lemnul poate trece prin două-trei mâini, caz în care preţul aproape se triplează, fiecare mai punând câte ceva ca să nu iasă în pierdere.
Astfel, cetăţeanul de la ţară ajunge să scoată din buzunar mai bine de 3.000 lei ca să se încălzească iarna care vine. Asta în cazul în care îşi permite financiar, iar preţul rămâne neschimbat. De regulă însă, în apropierea anotimpului rece preţurile urcă din nou.
Astea , care ii vedem noi coborand cu carutele pe valea Buzaului sau Slanicului, cu lemne si tot intreband din poarta in poarta cine vrea lemne pana acolo departe in campie , nu sunt „baietii aia destepti”. Cei din foto sunt chiar f. necajiti . Unii sunt slugi pe la padurari si pe la unii sefi de ocoluri silvice si ptr. a nu fi dati pe mana justitiei le fac multe treburi ; Adunatul ciupercilor, fructe de padure, fructe catina si astea sunt doar cateva, ei facand si alte munci. Am vazut in satul Stancesti un amarastean ce se infundase cu caruta intr-un capat de ulita. Caii erau asa de obositi ca nu mai puteau intoarce si urca mica panta a ulitei. Campeanul a profitat si l-a facut pe bietul muntean sa vanda lemnele cu mult mai putin decat se asteptase. Baietii destepti au masini mari, sunt mana in mana cu autoritatile si nimeni nu le zice nimic si nu se umilesc ei pe ulitile Campiei Buzaului cu niste cai slabuti.