În urmă cu vreo 30 de ani am cunoscut un tânăr inginer constructor, coleg de serviciu cu părinții mei, proaspăt ieșit de pe băncile facultății, care își făcea stagiatura la întreprinderea de profil buzoiană. Un om de o finețe ieșită din comun, al cărui loc se vedea de la o poștă că nu este printre noroaiele de pe șantierele patriei. Am aflat, ulterior, că, într-adevăr nu-i era locul aici.
Muncise enorm în facultate, se apropiase de zecele mult-rânvit care te scăpa de povara celor trei ani de stagiatură obligatorie la locul din repartiția guvernamentală și care asigura un post direct în cercetare. Spuneam că se apropiase, pentru că un eveniment din familie urma să-i schimbe radical cursul carierei: socrul său, colonel de Miliție în București, fusese dovedit că era tartorele unei bande de hoți din apartamente care dădeau lovituri în Capitală, cărora le asigura protecția pe drumul spre Giurgiu, ducându-i acasă, împreună cu prada, cu mașina personală în care, lângă lunetă, avea postat un chipiu de milițian cu însemnele de ofițer superior. Așa că viitorul tânărului inginer a fost spulberat de socrul-infractor, doar nota maximă de final de facultate salvându-l de o repartiție pe la Sighetul Marmației.
Mi-am amintit de acest om, pe care nu l-am mai revăzut după evenimentele din 1989, când am aflat că șeful Poliției din Mizil era protectorul unei rețele de proxeneți specializați în exploatarea sexuală a unor minore. Nimic nou sub soare, deși au trecut mai bine de 30 de ani între cele două evenimente, trăim într-o democrație, suntem stat membru NATO și al Uniunii Europene și plângem pe la ușa Bruxelles-ului că ne vrem în Spațiul Schengen.
Cu cine? Cu aceiași milițieni puși în posturi de conducere? Cu prefecți trimiși în judecată pentru corupție și reciclați în șefi de cabinet în aceeși instituție? Cu comandanți de structuri care se pretează la tot felul de găinării și nu-i clintește nimeni din posturi? Nimic de mirare, atât timp cât Ministerul de Interne a fost condus, până nu demult, de un plagiator aspirant și la titlul de infractor.
Cineva spunea, în vremea când procurorii anticorupție descindeau în forță la Buzău, că atunci când DNA va veni pentru oameni din structurile Internelor, va veni cu autocarele.