UPDATE: Trupul neînsuflețit al poetului Dan Manolescu a fost depus la Capela Cimitirului Dumbrava. Slujba de înmormântare va avea loc joi, 3 noiembrie, începând cu ora 12,00.
Dan Manolescu s-a născut în Buzău, la 3 martie 1951. A fost profesor de istorie la mai multe școli din Buzău. Este autor al mai multor cărți de versuri și publicistică. Nu și-a publicat niciodată CV-ul literar, modestia sa fiind vecină cu anonimatul. Un anonimat asumat mai degrabă din nevoia de liniște interioară, decât de cine știe ce silă metafizică față de contemporani. A fost un scriitor și un om discret, onest și devotat celor în care credea.
Duminică, 30 octombrie 2016, l-am vizitat la Spitalul Județean Buzău. La căpătâiul său veghea doamna Lucica Manolescu, sora poetului. La plecare, i-am strâns mâinile amândouă și i-am promis că voi reveni peste o zi sau două. Luni dimineață, doamna Lucica Manolescu m-a anunțat că fratele ei a murit. Cât timp poetul a stat în spital, ar fi vrut să-i vadă pe câțiva dintre scriitorii buzoieni pentru care avea un respect necondiționat. N-a fost să fie, ,,timpul nu a mai avut răbdare“. A plecat în noaptea în care s-a schimbat ora. Parcă a vrut intenționat să se strecoare printr-o falie de timp.
În zilele din urmă, de soarta poetului s-a interesat foarte des regizorul Nicolae Cabel, un om de o sensibilitate rară. De asemenea, Teo Cabel, nepotul regizorului, l-a vizitat pe poet la spital, Teo fiind ultimul care l-a văzut în viață. Dan Manolescu a trăit în preajma lui Nichita Stănescu. Nu a făcut niciodată din asta un titlu de glorie. Am fost, timp de 40 de ani, cu mici sincope, inerente lumii literare, prieteni buni. Nu am fost certați vreodată în sensul curent al cuvântului, ci doar ne-am ocolit, ca să nu ne certăm de-a binelea. Dumnezeu să-l odihnească în pace!