Universitatea de vară de la Râmnicu Sărat se pregăteşte să-şi deschidă porţile. Profesori şi cercetători renumiţi vor preda, şi în acest an, lecţii de istorie studenţilor care vor participa la workshopuri pe tema comunismului, la dezbateri pe teme politice şi vor viziona filme documentare.
În urma evaluării aplicaţiilor pentru cea de-a XI-a ediţie a Universităţii de Vară Râmnicu Sărat – ,,Închisoarea tăcerii, o experienţă în comunism“, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer (KAS) în perioada 20-26 august 2017, juriul, format din reprezentanţi ai celor două instituţii, a desemnat cei 15 candidaţi car vor avea privilegiul ca, timp de o săptămână, să descopere aspecte interesante despre perioada comunismului.
Ca în fiecare an, la Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat participă studenţi cu vârste cuprinse între 19 şi 27 de ani din ciclurile licenţial, masteral sau doctoral.
Universitatea de Vară Râmnicu Sărat este prima de acest fel din România destinată studierii sistemului represiv comunist. Programul îşi propune să analizeze modalităţile de rememorare sub raport istoric şi biografic a perioadei 1945-1989, invitându-şi participanţii să reflecteze asupra diverselor aspecte ideologice, sociale şi politice. Întrucât efectele comunismului sunt încă resimţite la nivelul societăţii româneşti, o mai bună cunoaştere a trecutului recent poate ajuta la aprofundarea înţelegerii realităţilor prezente. Studenţii vor avea oportunitatea de a participa la dezbateri şi workshop-uri, precum şi de a asista la prelegeri susţinute de foşti deţinuţi politici, reprezentanţi ai IICCMER, experţi străini, istorici şi cercetători în domeniul comunismului şi post-comunismului românesc şi est-european.
Începând cu anul 1947, în închisoarea de la Rm Sărat au fost închişi deţinuţi politici din zona Buzăului care s-au opus colectivizării sau care au refuzat să depună cotele agricole obligatorii. Ulterior, aici au fost întemniţaţi şi liderii Partidului Naţional Ţărănesc Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ilie Lazăr şi Ion Diaconescu, precum şi foştii miniştri Ion Petrovici şi Petre Tomescu. Închisoarea de la Rm Sărat a devenit temută prin duritatea izolării, înfometarea sistematică şi bătăile aplicate deţinuţilor, în perioada cât la comanda sa s-a aflat torţionarul Alexandru Vişinescu, trimis în judecată de Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru genocid şi condamnat la ani grei de temniţă.
„Închisoarea tăcerii“, comemorată prin plasarea unei sculpturi în Rm. Sărat
Tot în această perioadă, IICCMER sprijină proiectul „Monumente în mişcare – Memoria Rezistenţei”, care propune amplasarea în oraşe de referinţă a unor sculpturi contemporane temporare de mari dimensiuni în memoria mişcărilor de rezistenţă împotriva comunismului din România.
Proiectul „Monumente în mişcare – Memoria Rezistenţei“, derulat în perioada iulie-octombrie 2017, deschide problematica memoriei istoriei recente a dictaturii comuniste prin crearea şi amplasarea de monumente de artă contemporană în oraşe unde au existat mişcări de rezistenţă împotriva comunismului sau spaţii opresive de detenţie: Piteşti, Râmnicu Sărat, Braşov, Făgăraş, Oradea. Proiectul este organizat de Nasui Collection & Gallery şi co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Proiectul „Monumente în mişcare – Memoria Rezistenţei” doreşte să fie o formă de terapie prin artă, de simbolizare a unor puternice experienţe istorice recente, traumatizante pentru individ şi societate. Acesta are în vedere un public larg, cu o deosebită atenţie acordată tinerilor. Arta contemporană este folosită ca un vector de comunicare şi problematizare a tensiunilor istoriei recente.
Proiectul propune sculpturi monumentale, cu impact puternic şi imediat, care să atragă atenţia atât a publicului tinăr, care nu au trăit în perioada comunistă, cât şi adulţilor de peste 40 de ani care au trăit diferitele perioade şi aspecte ale dictaturii. Sculpturile sunt create din materiale contemporane şi sunt gândite a fi „în mişcare”; ele pot fi mutate şi amplasate ulterior şi în alte spaţii, „încărcându-se” simbolic şi valoric la fiecare destinaţie.
La Râmnicu Sărat se va comemora „Închisoarea Tăcerii” prin plasarea în oraş a unei sculpturi monumentale a artistului Bogdan Raţă.