110 de ani de la Răscoala din 1907 / Cum s-a desfășurat revolta țăranilor în județul Buzău (II)

   Considerată cea mai impresionantă ridicare la luptă a țăranilor din istoria modernă a României, marea răscoa­lă din primăvara anului 1907 se extindea acum aproape 110 ani și în 42 de comune din județul Buzău și Rm. Sărat. În amintirea celor 11 țărani buzoieni morți și a celor 11 răniți în timpul răscoalei, în municipiul Buzău există două monumente: unul la intrarea dinspre Mărăcineni și un altul în fața Palatului Comunal.

Articole din presa locală la 50 de ani de la răscoală

   La împlinirea a 50 de ani de la răscoală, publicația „Viața Buzăului“ publica, în 1957, un articol despre modul în care s-au desfășurat evenimentele pe plan local.

„În aminirea celor căzuți în 1907

   Fremătând de emoție, dele­­gații întreprinderilor și sectorului socialist agricol, ai instituțiilor din raion și ai școlilor se încolonează în Piața Repu­bli­cii (în fața Palatului Comunal). Fanfara antrenează pașii, steagurile și drapelele (sic !) unduie, îmbogățind mozaicul creat de oameni, jerbe și co­roane de flori. Coloana pășește în lungul străzii Unirii și se îndreaptă spre podul de la Mă­răcineni. Pe parcurs zeci, sute, mii (sic !) de oameni, animați de aceeași dorință, se atașează. Strada Unirii a devenit o mare de oameni în mișcare. Dorința de a nu scăpa momentul a antrenat pe fiecare, pe cei mai mulți, să ia parte la dezvelirea monumentului închinat eroilor din 1907, monument ridicat lângă podul de la Mărăcineni și dezvelit în ziua de 31 martie a.c. (1957).

   Dinspre Mărăcineni, Să­poca, Zărnești, Vadu Pașii vin spre pod țăranii. Poate că Ghi­ță Arsene, veteranul răs­coa­lei din 1907, a tresărit ca și acum 50 de ani. Veneau ca și acum țăranii, era și el printre ei, dar atunci nu-i întâmpinau stea­gurile

   Tovarășul Ion Moșescu, pre­ședintele Comitetului Exe­cutiv al Sfatului Popular Ra­ional, rostește cuvântul de des­chidere. Tovarășul Covaci Ila­rion, prim secretar al Co­mitetului Raional de partid (PMR, n.r.), arată cum, de la Gheor­ghe Doja și până la țăranii care și-au găsit sfârșitul pe pod, acum 50 de ani și apoi până nu demult, a căror răs­­­plată pentru cei care trudeau era foa­mea, sabia și plumbul, de la 6 martie 1945 însă…

   Cerneala istoriei încă nu s-a zvântat, istoria este scrisă astăzi de colectiviștii din Ghe­răseni, din Bobocu, din Foc­șenei. Arsene vorbește încet, ca un ecou din veac. Cei 11 răzvrătiți căzuți, vorbesc prin el.

   În timp ce se citește Decretul Marii Adunări Națio­­nale, prin care se conferă Medalia «50 de ani de la răscoala din 1907» revoltaților: Ghiță Arsene, Moraru P. Ion, Gavrilă Vasile, Dinu Luca, și Răghină Nicolae, se dezvelește placa comemorativă. Emoția stră­bate mulțimea, sunetul goarnelor pionierești, îndreap­tă umerii veteranilor. E momentul când se încheagă un al doilea monument, monumentul prezentului și al viitorului…“, se arată în articolul din 1957.

Monumentul de la podul de la Mărăcineni

   La 31 martie 1957, a avut loc ceremonia de comemorare a 50 de ani de la Răscoala din 1907 și dezvelirea monumentului comemorativ de la podul Buzăului (autor Teodor Vidali, sculptor din Ploiești, coordonat de către prof. Alexandru I. Bădulescu). Au ținut cuvântări: Ion Moșescu, preșe­­dintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al raionului Buzău; Covaci Ilarion, prim secretar al Comitetului raional PMR și veteranul Ghiță Arsene. S-a citit apoi Decretul Marii Adunări Naționale prin care s-a conferit medalia „50 de ani de la Răscoala țăranilor din 1907“, veteranilor Ghiță Arsene, Moraru P. Ion, Vasile Gavrilă, Dinu Luca și Nicolae Răghină.

   Pe placa comemorativă s-a scris „În amintirea țăranilor căzuți pentru pământ și libertate. Niță T. Radu, Măiță Stanciu Grama, Dumitru Gh. Bucur, Ion Dimian Codreanu, Grigore Constantin Radoslav, Ion R. Codreanu, Ion N. Tudor (zis și Ion Coroiu)“.

   În anul 1987, în ideea de a fi mai bine pus în evidență și în condițiile executării unor lucrări de consolidare la infrastructura podului din fier, în coordonarea Comitetului Jude­țean de Cultură și Educație Socialistă și supravegherea regretatului profesor Radu Că­țoi, conservator general la Oficiul Județean pentru Pa­tri­moniul Cultural Național din cadrul Muzeului Județean, s-a realizat un alt monument, sub formă de obelisc, pe partea dreaptă a drumului național spre Râmnicu Sărat, la care s-a atașat placa de marmură de la vechiul monument,

   După 1990 este din nou mutat, spre a se crea spațiu pentru Benzinăria OMV, care exis­tă și acum. Astfel că este din nou amplasat pe partea dreaptă a sensului spre Buzău, observabil cu greu, deoarece în viteza mașinii trebuie să fii foarte atent pentru a-l des­coperi.

   Lucrarea (care a costat 750.000 lei), reali­zată de Corneliu Medrea, Artist al poporului, membru corespondent al Academiei, a fost re­partizată, de Comitetul Cen­tral al PCR, Re­giunii Ploiești, și a ajuns la Buzău, la sugestia profesorilor Ale­xan­dru I. Bădu­lescu, inspector la Comi­tetul de Cultură și Artă al regiunii Ploiești, originar din Șarânga, a lui Nicolae Simache, directorul Muzeului regional, cu acordul lui Ioan Sârbu, secre­tar cu Pro­­pa­gan­da, ce răspundea de raionul și orașul Buzău. La inaugurare a vorbit Alexandru Florescu, preșe­­dintele Co­mitetului Executiv al Sfatului Popular al orașului Bu­zău, și Stan Gheorghe, pre­ședintele Comitetului Executiv al Sfa­tului Popular regional; au fost prezenți Ion Irimescu, președintele U.A.P, Ion Pas, prim locțiitor al mi­nis­trului Culturii, membrii Co­mitetului Regional PMR Ploiești, în frunte cu Dumitru Balalia, fiind prezent și ilega­listul Constantin Mănescu, tatăl lui Manea Mănescu, care a vorbit la Crâng, la masa festivă, invitați fiind și veteranii din fostele județe Râmnicu Sărat, Buzău, Prahova și Dâmbovița. Aici se organizau activități de marcare a Răscoalei din 1907, acum fiind doar un semn peste timp a unui eveniment despre care doar la orele de istorie se mai vorbește, de către unii profesori atașați mai mult de istoria acestor locuri.

Monumentul din fața Palatului Comunal

   În 1961, conducerea centrală de partid și de stat au decis să se amplaseze grupuri statuare care să amintească de jertfa țăranilor în Răscoala din 1907. Și astfel, în fața Palatului Comunal s-a amplasat, la 29 august 1961, Grupul statuar 1907, realizat de către Corneliu Medrea. Lucrarea făcea parte dintre cele cinci, transmise la tot atâtea regiuni, pentru a comemora jertfa țăranilor căzuți în timpul răscoalei din 1907. Dar pentru că în fostul județ Prahova nu s-au înregistrat multe victime, Ion Sârbu, la sugestia profesorului Alexandru Bădulescu, originar din Șarânga, a propus amplasarea acestei lucrări la Buzău, avându-se în vedere că în fostele județe Buzău și Râmnicu Sărat s-au înregistrat, 11 morți (opt la Buzău și trei la Râmnicu Sărat) și 11 răniți (trei la Buzău și opt la Râmnicu Sărat).

   La ceremonia de dezvelire, filmată de către o echipă a Studio­ului Cinematografic „Alexan­­­dru Sahia“, au fost prezenți: Dumitru Balalia, membru al C.C. al PMR și prim secretar al Comitetului Regional Plo­iești al PMR; Ion Pas, membru al C.C. al PMR. Președin­te al Comitetului de Radio și Televiziune și deputat în Marea Adunare Națională în Circumscripția raională Bu­zău; Ion Sârbu, secretar al Comitetului Regional Ploiești al PMR; Ion Bobocea, membru al Biroului Comitetului Regional Ploiești al PMR și șef al Secției de Propagandă; Stan Gheorghe, președinte al Co­mitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Ploiești, Florea Ristache, prim secretar al Comitetului Regional Ploiești al UTM; Ion Alexandru, președinte al Comitetului Regional Ploiești al Sindicatelor, Ion Irimescu, vice­președinte al Uniunii Artiș­tilor Plastici din România, Constantin Mănescu (tatăl viito­rului ministru Manea Mă­nescu), ilegalist PCR și alți invitați.

   Cuvântul de deschidere a revenit lui Alexandru Florescu, președintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al orașului Buzău, după care s-au adresat celor pre­zenți, Stan Gheorghe, Ion Pas, Ion Irimescu și Constantin Mănescu.