Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi

   Devenit „orașul farmaciilor, al second hand-urilor și al caselor de pariuri“, Buzăul rămâne, în arhive și în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deose­bită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
    OPINIA vă propune, în colabora­re cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzăul vechi“, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.
    (sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Ga­briel Petre • Buzăul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).

 

   Fotografia veche redă vederea dinspre strada Oborului, cu partea ce astăzi este adiacentă blocurilor de la Obor, unde este vizibilă esplanada ce a fost demolată după 1946, păstrându-se esplanada cealaltă, unde era intrarea pe unde se realiza accesul în sala Teatrului „Ilie Pintilie“.

  La 5 septembrie 1896, s-a organizat licitația (publicația nr. 4878/25 iulie 1896) pentru darea în antrepriză a construirii unei Hale de Măcelărie și Pescărie în Piața Obor (valoare deviz 84.580,50 lei) și a unei esplanade (38.166 lei); la subsol urma să funcționeze pescăria (opt boxe), iar la parter măcelăriile (19 boxe). A fost ales platoul în pantă din prelungirea străzii Târgului care permitea executarea lucrărilor de fundații și construirea espla­nadei orizontale unde urmau să funcționeze 12 prăvălii; publi­cație pentru licitație nr. 4878/25 iulie și memoriu 23 septembrie cu modificările impuse de către Consiliul Tehnic Superior – la subsol pescăria și la parter măcelăria, contractul fiind încheiat la 26 septembrie 1896; cu procesul-verbal nr. 5750/6 septembrie 1896 s-a admis oferta antreprenorilor Toffali Giovanni și Fiorenzo Segnia pentru esplanada din jurul halelor (contract de lucrări 29 septembrie 1896; deviz 26.227,83 lei)) și Mina Giovani, pentru hala de măcelărie și pescărie (92.772,80 lei valoarea de deviz); lucrarea trebuia predată la 2 octombrie 1897, dar condițiile atmosferice și unele lucrări suplimentare au prelungit termenul; la 11 octombrie 1897 au fost luate, provizoriu, în primire de la antreprenorii Toffali Giovanni și Fiorenzo Segna din strada Curbă nr. 22; recepția provizorie s-a făcut la 11 octombrie 1897 și 23 martie 1898 (P.C. Cătănescu, ajutor de primar și arhitectul V.Gherabek), iar definitivă la 19 octombrie 1898.

  Potrivit unui memoriu anexat la dosar, în anii 1875 și 1877, una din preocupările principale ale Consi­liului Comunal a fost și regularea definitivă a pieței Oborului, motiv pentru care, avându-se în vedere și construcția unei Hale de Măcelărie și Pescărie, să se exproprieze câteva proprietăți – terenuri și clădiri – în suprafață de 4042,66 m.p.: proprietatea Anton Bărdescu, vecină cu Oborul nou, Piața Veche (a Oborului-n.n.) și C. Ialomițeanu (585,30 m.p. – despăgubiri între 36.259, 70 – 51.699 lei); proprietatea C. Ialomițeanu, învecinată cu Piața Veche, A. Bărdescu și N. Oprescu, casă 97,05 m.p. și curte 362,36 m.p. – între 9194,20 și 11.492 lei); proprietatea N.Oprescu, învecinată cu Piața Veche, C.Ialomițeanu, C. Bărdescu și Oborul nou (casă, 363,32 m.p., magazie 182 m.p. și curte 2542,55 m.p. – între 29.241 – 33.216,80 lei). Documentația este semnată de arhitectul Victor Ghera­bek; între C. Ialomițeanu și primarul N. I. Constantinescu se în­cheie o tranzacție prin care acesta ceda locul cu prăvălii (459,71 m.p.) în Piața Mare a Oborului pentru 10.000 lei; pentru hanul cu dependințele, proprietatea Anton Bărdescu, s-a obținut sentința de expropriere 292/9 septembrie 1896 a Tribunalului Buzău (judecători N.I..Bărbulescu și Al.I.Vilacros), recursul lui Anton Bărdescu și Dumitru Oprescu fiind respins, primul primind 45.000 lei și al doilea, 50.000 lei;

  Fotograful Adolf Schmidlin din Piața Daciei a executat în 1906, pentru suma de 540 lei, spre a fi trimise la Expoziția jubiliară organizată în Parcul Carol, cu prilejul a 40 ani de domnie a lui Carol I, următoarele obiective: două vederi Palatul Comunal, Pavilionul și lacul din Crâng, clădirile a cinci școli primare, Liceul „Al. Hasdeu“, Hala de Măcelărie și Pescărie (interior și exterior), Episcopia și bisericile Banu și Sf. Îngeri;

    În anul 1948, Primăria a decis transformarea și amenajarea unei părți din Hala de la obor, în Teatru popular – Teatrul „Ilie Pintilie“, sala fiind folosită și pentru spectacole de cinematograf. Municipalitatea a decis mai târziu amenajarea actualului Bazar.