Mărturia fostului primar de la Jilava, Adrian Mladin, în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă concluzia procurorilor DNA în dosarul șpăgilor pentru un teren de 15 hectare de teren situat la ieșire din Buzău spre Mărăcineni, în zona centrelor comerciale.
„Lăcomia manifestată de inculpați a fost cea care a produs probele incontestabile administrate în acest dosar“, scriau procurorii anticorupție în rechizitoriul cu care au fost trimiși în judecată personaje controversate ale Buzăului, un excelent motto al dosarului în care personaje cu funcții înalte au tăbărât ca vulturii asupra unui teren valoros revendicat de o bătrână ani la rând, fără succes. Actul acuzării din dosarul fostului ministru de Interne din Guvernul Tăriceanu, Cristian David, reconstituie realități șocante din România ultimilor ani: corupție la cel mai înalt nivel, șpăgi de milioane de euro, lăcomie, neîncredere și trădare. Toate presărate cu accente de tot râsul. Dacă nu ar fi de plâns.
Adus de la penitenciarul Rahova unde ispășește o condamnare de cinci ani și 10 luni de închisoare într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unor terenuri, Mladin a menționat miercuri, în fața judecătorilor ÎCCJ, că-și menține declarațiile date la DNA și a povestit cum a ajuns să-l cunoască pe Cristinel Bîgiu, pe atunci prefect de Buzău, prin intermediul lui Valeriu Roger Nițescu, șeful de cabinet al ministrului de Interne Cristian David.
„Am legat o relație de prietenie și de afaceri. În 2007, printr-un alt prieten, am cunoscut-o pe Cecilia Știrbulescu, de la care am cumpărat drepturile litigoase pentru 15 hectare de teren în Buzău. Am apelat la Nițescu cu intenția clară de a apela la șeful său, Cristian David, ca, la rândul lui, să vorbească cu Cristinel Bîgiu, care era prefect de Buzău, și care ne putea facilita retrocedarea. Deși îl cunoșteam și eu pe David Cristian nu îmi permiteam să discut cu el aceste lucruri”, și-a început Adrian Mladin declarația la instanța supremă, citat de news.ro.
El a explicat cum lucrurile „au început să se miște“ în urma intervențiilor la persoanele decidente. „Inițial am fost la Bîgiu în audiență, însă acesta a refuzat să mă ajute. Am luat legătura cu Nițescu să intervină pe lângă David. Am fost apoi cu Nițescu la Bîgiu după intervenția lui David. Bîgiu era serviabil. Știu de la Nițescu și de la Bîgiu, care mi-a relatat ulterior, că a intervenit David. Am început să ne vedem frecvent în această formulă. Eu am rămas în legătură directă cu Bîgiu. El a început să facă intervenții la persoanele decidente pentru că lucrurile începuseră să se miște”, a continuat fostul primar. Mladin a povestit cum, la un moment dat, Bîgiu nu a mai deținut calitatea de prefect, era președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), însă persoana care l-a înlocuit „asculta“ de acesta. „Toate cererile și demersurile mele au fost admise. Intervalul de timp în care am reușit să recuperez terenurile a fost de câteva luni. Știrbulescu încerca să le recupereze de 12 ani”, a mai arătat fostul primar.
Mladin a spus că, în schimbul serviciilor, Bîgiu i-ar fi solicitat terenuri și peste 100 de mii de euro cash. „Am vorbit într-o cafenea și am stabilit, până să se emită titlul de proprietate, să îi virez un milion euro și să îi dau un teren foarte valoros de 14.085 de metri pătrați. Discuția cu terenul a avut loc după emiterea titlului. Bîgiu mi-a mai solicitat 10.000 de metri pătrați, pentru că era campanie electorală. A mai cerut 150.000 euro cash și încă un teren în localitatea în care eram primar, dar i-am spus că deja era prea mult. Suma de un milion de euro și restul nu au fost transferate pe numele lui Bîgiu, ci lui Gheorghe Doloiu, sub aparența unor tranzacții imobiliare. Terenul de 14.085 de metri pătrați a fost transferat printr-un contract de vânzare-cumpărare, dar eu nu am primit niciun ban. Suma de un milion de euro am transferat-o lui Doloiu printr-un contract. Doloiu, pe lângă faptul că a participat la toate discuțiile cu Bîgiu, s-a ocupat de supravegherea tuturor sarcinilor pe care mi le-am asumat”, a completat Mladin.
Martorul denunțător a arătat că, la una dintre întâlniri, Doloiu s-a prezentat cu unul dintre finii primarului din Buzău, cu care trebuia să încheie un contract fictiv pentru un teren din Buzău, tot fără bani. „După ce s-au făcut cadastrele am găsit cumpărător dispus să cumpere la un preț bun și atunci pretențiile lui Bîgiu și Doloiu au crescut foarte mult. A început și un șantaj: pentru suprafața de 10.000 de metri pătrați m-au pus să semnez un antecontract de vânzare-cumpărare, sub amenințarea că vor iniția un litigiu pentru a bloca cartea funciară pentru toate terenurile și vor anula titlul de proprietate. Din acel moment, nu mai puteam vinde fără Doloiu. Menționez că acest antecontract pentru 10.000 de metri pătrați era un instrument de control și șantaj, pentru că eu înscrisesem 59.000 de metri pătrați, dar înscrisesem și cei 10.000, suprafață ce nu era individualizată în suprafața respectivă. Eu nu puteam să vând fără acceptul lui Doloiu, că el figura în acte”, a mai arătat Mladin.
El a explicat cu lux de amănunte că, pentru a vinde acest teren, a apelat la nașul său, care a cumpărat 59.000 de metri pătrați, mai scrie news.ro. „I-am cerut lui Doloiu să renunțe la antecontractul de vânzare-cumpărare pentru a putea profita amândoi de pe urma vânzării terenului. Nașul Diaconescu a vândut terenul cu șapte milioane de euro, bani care mi-au fost virați mie în întregime. Bîgiu și Doloiu au avut pretenția să le dau o parte din sumă. Le-am zis că le-am dat deja 14.000 de metri pătrați, dar au insistat și m-au amenințat cu litigii, am fost de acord să le dau un milion de euro, sumă pe care am virat-o în contul lui Doloiu. Discuția a avut loc într-un local din Piața Alba Iulia și imediat am mers la bancă și am făcut viramentul. Le-am zis că am și alte obligații, dar nu au vrut să înțeleagă să micșoreze suma”, a precizat Mladin.
Martorul denunțător a relatat cum a cumpărat 10.000 de metri pătrați de teren, cu 750.000 de euro, și i-a revândut cu un milion de euro, diferența fiind împărțită cu Bîgiu. „Lângă terenul meu, un anume Neagu avea zece mii de metri pătrați, era vicepreședinte al Consiliului Local Buzău. Am discutat cu Bîgiu care-l știa pe Neagu. Dezvoltatorul voia și cei 10 mii de metri pătrați. I-a cumpărat cu 750 de mii euro și am revândut terenul către dezvoltator cu un milion de euro. Profitul l-am împărțit cu Bîgiu, așa cum mi-a pretins acesta. I-am dat aproximativ 200 de mii de euro”, a completat fostul primar.
Mladin a spus că a menținut legătura cu Nițescu, care îi solicitase 500.000 de euro pentru ministrul David.
El a povestit și cum a ajuns să facă denunț la DNA. „Motivul era că, pe lângă sumele date anterior, i-am mai dat 130.000 de euro, dar ulterior i-am spus lui și lui Bîgiu că am prea multe obligații și i-am cerut să-mi dea banii înapoi. Nițescu mi-a dat mare parte a sumei înapoi, dar relațiile dintre noi s-au răcit. În 2013, m-am întâlnit cu Doloiu la Marriott. Încerca să dea vina pe Bîgiu. Dar el a făcut aceleași presiuni pentru a le da bani. A rămas că vom discuta în trei, dar nu s-a mai întâmplat, iar în 2014 am formulat denunț la DNA”, a încheiat Mladin.
Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 13 decembrie, iar anul viitor am putea afla o sentință pe fond și în această cauză.
Intriga
În primăvara lui 2007, primarul din Jilava, Adrian Mladin, împreună cu asociatul lui, Philip Luke Naughton, au cumpărat drepturile litigioase pentru 15 hectare de teren în intravilanul orașului Buzău (în vecinătatea Aurora Mall) de la Violeta Știrbulescu, o septuagenară moștenitoare de drept a pământurilor. Mladin i-a dat femeii 200.000 de euro, apoi încă 400.000 de euro, după amenințări cu procese. În decembrie 2007, el a vândut doar o parte din terenuri, aproape 6 hectare, cu aproape 7 milioane de euro. Femeia nu putea, pur și simplu, să își recupereze terenurile familiei din cauza corupției și a fost nevoită să vândă drepturile litigioase. „Nu se emite titlu de proprietate dacă cel care solicită acest drept legitim nu îl vinde unei persoane agreate de factorul decident sau chiar nominalizat în mod expres de cel care conduce. În opinia prefectului, nu are nicio importanță cine are dreptul de proprietate asupra terenului, importante cu adevărat sunt numele și calitățile persoanelor care își doresc terenul altora“, explică procurorul în rechizitoriu.
Primarul Mladin era văzut drept un „descurcăreț“, mai ales că lucrase la Corpul de control al Guvernului. Chiar și el însă s-a lovit de lăcomia colegilor din PNL și din administrația locală și centrală. „Se bat mulți pe el“, i-ar fi spus prefectul de Buzău, Cristinel Bîgiu, când s-a dus să revendice terenul al căror drepturi litigioase le cumpărase. A reușit, până la urmă, să obțină terenurile, însă a fost nevoit să dea șpăgi de peste 3 milioane de euro. Iată ce îi spunea unuia dintre intermediari într-o discuție interceptată în iulie anul trecut: „Mladin: Eu sunt extrem de supărat la momentul acesta, pentru că dacă pun pe hârtie toată șpaga pe care am dat-o atuncea, ajung la trei milioane, da? Da’ am zis O.K., a fost un business, l-am făcut, foarte bine, ducă-se!“
Cum s-a împărțit prada
Primarul a fost nevoit să împartă cu ministrul de Interne, directorul lui de cabinet, prefectul de Buzău și oamenii acestuia. Chiar și un om al primarului Boșcodeală de la PSD venise la masă. șpăgile s-au dat în bani sau în terenuri.
„Iese ceva din treaba asta?“, ar fi spus ministrul de Interne Cristian David când a fost anunțat de directorul lui de cabinet de afacerea lui Mladin. Ministrul ar fi primit jumatate de milion de euro și la final ar fi spus: „Era mai bine dacă erau în lei!“
Un telefon de câteva secunde costă jumătate de milion de euro
„În mod evident, orice intervenție făcută în sprijinul lui Mladin Adrian a fost extrem de costisitoare, un telefon dat de inculpatul David Cristian costându-l pe denunțătorul Mladin Adrian suma de 500.000 euro, deși convorbirea telefonică a fost extrem de lapidară și a avut ca durată sub un minut“, arată procurorul în rechizitoriu.
Spăgarii nu aveau încredere unul în celălalt
Neîncrederea dintre „partenerii afacerii“ i-a determinat să își ia măsuri de precauție unii față de alții, care i-au vulnerabilizat însă față de anchetatori. Au încheiat contracte de vânzare-cumpărare fictive chiar pe numele reale și le-au înscris la cartea funciară, întrucât se temeau că nu își vor primi partea. Astfel, omul prefectului, Doloiu, a încercat să se asigure că va primi mita de 1.000.000 de euro pentru Bîgiu și a solicitat întocmirea unei promisiuni de vânzare-cumpărare pentru un hectar, pe care a înscris-o în cartea funciară. Pentru partea lui de 1,4 ha a încheiat, de asemenea, contract.
Nici șeful de cabinet Vali Nițescu nu a fost mai încrezător în cuvântul lui Mladin, care a promis că îl va mitui dacă va intra în posesia terenului. Împreună cu soția, Nițescu „a cumpărat“ 7 hectare. În contract a scris că i-a plătit 62.500 Violetei știrbulescu. După ce a primit șpaga de la Mladin, a renunțat la proprietatea asupra terenurilor.
„Păi, stai, mă, du-te dracu’ de aici, câți să-ți dau, mă?“
Mirosul banilor a băgat zâzanie între ei: fiecăruia i s-a părut că ceilalți au primit mai mult, au început să se certe, să discute imprudent și să se amenințe. Iată interceptarea unei discuții din 5 decembrie 2007 dintre primarul Mladin și directorul de cabinet Vali Nițescu. Ei discutau de pretențiile mari ale prefectului Bîgiu:
Vali: Păi, trăiască Grasul, cum a împărțit deștept terenul.
Mladin: Să trăiască Grasul! Dar deocamdată grasul trăiește și murim noi, Vali!
și o altă interceptare din 1 iulie 2014:
Vali: Bă, da, dacă mai ești supărat pe cineva tre’ să fii pe ăla, mă. Pe labă ăla.
Mladin: Păi, nu cred că umflatu’ ăla de Bîgiu a mâncat tot rahatu’ și…
Vali: Că ăla, dacă era corect, labă ăla trebuia să-ți dea partea. Că ăla s-a ales cu cel mai mult.
Mladin: Nu e. Cu terenu’ ăla de paișpe mii de metri puteam să-l vând și să iau atunci pe el o sută cinșpe euro ori paișpe mii înseamnă peste un milion jumate. În jur de un milion jumate, plus un milion care i l-am dat lui Doloiu sunt două milioane și ceva.
Vali: Eu nici nu știu cine …(folosește un cuvânt obscen)… e ăla? Să mor eu! și…
Mladin: și labagiu’ în două mii zece iar a venit, iar i-am mai dat bani și pe urmă s-a supărat că n-am mai vrut să-i mai dau. „Păi, stai, mă, du-te dracu’ de aici câți să-ți dau, mă?
David a aflat că a primit prea puțin pentru telefonul dat
Prefectul Bîgiu, devenit între timp președinte al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, îi picura otravă în ureche ministrului David. Îi băga în cap că a primit prea puțin. David a început să îl vorbească de rău pe Mladin.
Deznodământul: s-au turnat între ei
Între timp, în 2008, problemele lui Mladin au crescut, întrucât asociatul lui englez, Philip Luke Naughton, s-a prins că edilul încearca să îl tragă pe sfoară. și-a revendicat partea, 1.000.000 de euro, amenințându-l cu procese, în timp ce Mladin era tracasat din toate părțile, cu profitul diminuat de șpăgile colegilor de partid și jignit
Mladin: Păi, da, dar uite că noi, și cu peri albi, și cu nervii puși pe moațe, și cu toată alergătura, și cu toată zbaterea, și la final… Aș vrea și eu să stau, să alerge alții pentru mine, Vali.
Vali: Ai și tu dreptate, așa e. (…)
Vali: Păi, numai tu, numai tu, numai tu! Păi, ce puii mei, tu ești Mama Tereza?
Mladin: Păi, nu vezi, frate, că toate se sparg în capul meu?
Vali: Exact, tu ai făcut totul și la tine se sparg. Las-o în morții ei de treabă, că mă apucă nervii acum! și așa sunt …
După ce a stat mai bine de un an în arest preventiv, Mladin s-a decis să colaboreze cu procurorii și a denunțat pe toată lumea. A mers apoi la întâlniri cu ceilalți, astfel încât procurorii să îi intercepteze ambiental. Spre exemplu, pe 30 iunie 2014, s-a întâlnit cu Doloiu, omul prefectului Bîgiu:
Mladin: Nu faceți decât să mă înverșunați și să… Efectiv să mă deranjați… Cum puteți spune că mi-ați dat vreun ban vreodată?
Doloiu: Păi, cum nu vi i-am dat, domnu’?
Mladin: Ce bani mi-ați dat, domn’e? Când mi i-ați dat? Ia să vedem, cum mi-ați plătit ăia paișpe’ mii de metri? Haideți să ne amintim să vedem, cum mi i-ați plătit? În euro, în lei, cash, în dolari? Cum mi i-ați dat?
Doloiu: În lei v-am dat!
Mladin: În lei?
Doloiu: Da!
Mladin: Unde? În care bancă mi i-ați virat?
Doloiu: Ne uităm pe act dacă vi i-am dat numerar sau… Că știu că erați într-o mare foame de bani la momentul acela…
Mladin: Eu eram într-o mare foame de bani?
Doloiu: Da, da! …(neinteligibil)…
Mladin: Sau dumneavoastră erați într-o mare foame să vă luați șpaga, terenurile și… Păi, dacă vreți să vorbim realitatea, vorbim realitatea!
Ministrul David, turnat de șeful lui de cabinet
Directorul de cabinet al ministrului David, Vali Nițescu, a făcut același lucru: l-a denunțat pe fostul lui șef. Nițescu le-a povestit procurorilor că i-a dus șpaga ministrului chiar în biroul de la MAI.
Bîgiu a făcut și el denunțuri ca să scape de arest și i-a turnat pe șefii lui de la PNL, George Scutaru și Dan Motreanu. Cei doi au fost puși sub acuzare de DNA anul trecut. Scutaru, devenit între timp consilier pe probleme de Securitate al președintelui Klaus Iohannis, a fost nevoit să își dea demisia și să se retragă din viața publică.
Procurorii DNA i-au trimis în judecată, pe 16 iulie 2015, pe Gheorghe Doloiu, acuzat de spălare de bani, pe Cristian David, acuzat de luare de mită, pe Valeriu Nițescu, acuzat de trafic de influență și spălarea banilor și pe Cristinel Bîgiu, prefect al județului Buzău, la data comiterii faptei, acuzat de spălare de bani.
Pe 3 noiembrie, fostul președinte al Consiliului Județean Buzău,Cristinel Bîgiu, a fost condamnat de Tribunalul București, la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul în care a recunoscut că a primit 75.000 de euro mită de la fostul director al RA-APPS Georgian Surdu. Instanța a dispus și confiscarea celor 75.000 de euro de la Cristinel Bîgiu.
De asemenea, Bîgiu a fost condamnat, pe 5 aprilie, de magistrații Tribunalului Călărași, într-un alt dosar, la cinci ani și două luni de închisoare pentru luare de mită, doi ani de interzicere a unor drepturi și confiscarea specială a sumei de 45.000 de lei, sentința nefiind definitivă. Magistrații ÎCCJ, unde se judecă apelul, au decis însă să prelungească măsura controlului judiciar în cazul lui Bîgiu, până la rămânerea definitivă a sentinței. Pe 7 decembrie, acesta și-ar putea afla sentința finală.