Primarul comunei Săgeata, Sorin Tănase, este primul ales local care după alegerile locale din vara acestui an, este pus în situația de a-și pierde mandatul la numai câteva luni de la reinvestire. Tănase a epuizat, la Înalta Curte de Casație și Justiție, și ultima cale de atac a deciziei Agenției Naționale de Integritate care, în aprilie 2014, a anunțat în cazul său existența stării de incompatibilitate începând cu data de 19 iunie 2012, întrucât „a deținut simultan cu funcția de primar, și calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul TĂNASE P. SORIN PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ, încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003“. Cu alte cuvinte, primarul comunei Săgeata s-a aflat în incompatibilitate încă de la preluarea mandatului, din vara lui 2012. Alesul local a știut, de la bun început, că se află în incompatibilitate, însă nu a putut renunța la PFA-ul pe care l-a înființat înainte de a deveni primar, întrucât ar fi beneficiat de o finanțare nerambursabilă pe care ar fi fost obligat să o restituie dacă ar fi închis PFA-ul respectiv.
În luna mai 2014, Sorin Tănase a contestat, la Curtea de Apel Ploiești, decizia ANI, iar după zece luni de proces, contestația i-a fost respinsă ca fiind tardiv formulată. Hotărârea a fost atacată, iar după un an și jumătate, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să-i anuleze recursul la sentința pronunțată de Curtea de Apel Ploiești. Hotărârea este definitivă, iar decizia ANI rămâne și ea valabilă.
„Decizia nr. 2488/06.10.2016. Anulează recursul declarat de reclamantul Tănase Sorin împotriva sentinței nr. 29 din 11 februarie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Fără nicio cale de atac. Pronunțată astăzi, 6 octombrie 2016“, se precizează în sentința ÎCCJ.
Aflat în situația de a părăsi primăria la patru luni de la preluarea celui de-al doilea mandat, Sorin Tănase a mai depus, vineri, la Curtea de Apel Ploiești, o cerere de revizuire a sentinței pronunțate în cazul său de această instanță în februarie 2015, sentință pe care a contestat-o și, astfel, a putut să participe la alegerile din 2016, pe care le-a și câștigat.
Acum, încetarea mandatului de primar stă în pixul prefectului.
Alți doi primari bântuiți de o decizie ANI
Primarii comunelor Săpoca și Vernești au pierdut și ei, la Curtea de Apel Ploiești, bătălia cu inspectorii de Integritate. Iulian Manea și Daniel Năstase au atacat cu recurs deciziile judecătorilor de la Ploiești, iar dosarele au ajuns, de asemenea, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
După mai bine de un an și jumătate, judecătorii ÎCCJ au admis de principiu recursurile celor doi aleși locali. Iulian Manea va merge pe 23 noiembrie în fața judecătorilor Curții Supreme pentru a-și susține cauza. În cazul primarului de la Vernești, la termenul din 13 octombrie s-a decis comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității, în principiu, a recursului.
Dosarul incompatibilității primarului de la Vernești, Daniel Năstase, a stat, din luna mai 2015, în procedură de filtru la Înalta Curte de Casație și Justiție. După ce la Curtea de Apel Ploiești i-a fost respinsă ca tardivă contestația la decizia Agenției Naționale de Integritate, Daniel Năstase a atacat cu recurs sentința în aprilie 2015.
În luna aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate a constatat faptul că actualul primar al comunei Vernești, Daniel Năstase, aflat acum la al doilea mandat, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 martie 2008-7 aprilie 2010, întrucât a deținut, simultan, atât funcția de viceprimar, cât și pe cea de administrator al S.C. Angelli Deea S.R.L., contrar prevederilor art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
Năstase a atacat decizia ANI abia în luna august 2014, și, cum era de așteptat, Curtea de Apel Ploiești i-a respins contestația ca fiind formulată prea târziu. Însă Daniel Năstase a atacat decizia cu recurs, iar din luna mai 2015 dosarul se află în procedură de filtru și încă se așteaptă stabilirea unui termen.
ANI a cerut revocarea lui Năstase, Prefectura a spus „pas“
În august 2014, ANI a somat Instituția Prefectului să-l revoce din funcție pe Daniel Năstase. Conform unui comunicat postat pe site-ul Agenției, „solicitarea se bazează pe faptul că mai multe autorități locale refuză în mod nejustificat destituirea din funcții a persoanelor care se fac vinovate de încălcarea regimului juridic privind incompatibilitățile sau conflictul de interese“.
Conform aceluiași comunicat, demersul Agenției ține cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 418/2014, care confirmă pe deplin interpretarea dată de ANI, Curtea Constituțională constatând faptul că „prevederile art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010 sunt constituționale în măsura în care sintagma «aceeași funcție» se referă la toate funcțiile eligibile prevăzute de art. 1 din aceeași lege“. Mai mult, „menționăm faptul că Decizia CCR este general obligatorie, astfel că art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010 nu poate fi susceptibil de o altă interpretare în afara celei date de instanța de contencios constituțional“, au precizat reprezentanții Agenției Naționale de Integritate.
Astfel, Agenția Națională de Integritate a solicitat atunci unui număr de nouă autorități locale aplicarea sancțiunilor disciplinare în cazul unor aleși locali, printre aceștia numărându-se și primarul comunei Vernești, Daniel Năstase.
Prefectul de atunci al județului Buzău, juristul Maria Buleandră, care a fost, până la numirea sa în funcție, șef al Serviciului Juridic al Instituției Prefectului, declara pentru OPINIA că știe îndeaproape speța și că nu împărtășește, sub nicio formă, punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate.
,,S-a constatat că, în perioada cât a fost viceprimar al comunei Vernești, domnul primar Daniel Năstase a fost administratorul unei societăți comerciale fără profit. El nici măcar nu a atacat în instanță decizia ANI, întrucât dispozițiile legale aplicabile viceprimarilor nu sunt aceleași cu cele aplicabile primarilor. Mai precis, viceprimarii sunt tratați conform Legii 393/2004, privind statutul aleșilor locali, în timp ce primarii, conform Legii organice 215/2001 privind administrația publică locală. Instituția Prefectului a primit, încă de anul trecut, o somație de la Agenția Națională de Integritate, prin care cerea prefectului să emită un ordin care să constate încetarea înainte de termen a mandatului de primar al domnului Năstase. Ca șef al Serviciului Juridic, am prezentat Ministerului Administrației și Internelor un punct de vedere privind acest caz, împărtășit sută la sută de acesta. Pe scurt, susțineam, și susțin și acum, că emiterea unui asemenea ordin ar fi un abuz. Este posibil ca Agenția Națională de Integritate să mă și amendeze dacă nu răspund favorabil solicitării ei, dar prefer așa decât să comit un abuz“, a spus prefectul Maria Buleandră.
Câteva zile mai târziu, primarul de la Vernești contesta decizia ANI, iar din 2015, dosarul a fost lăsat în uitare.
La data de 19 iunie 2008, Daniel Năstase a fost ales în funcția de viceprimar al comunei Vernești, pentru mandatul 2008-2012, iar în prezent exercită un al doilea mandat de primar. Potrivit comunicatului ANI, Daniel Năstase deținea calitatea de asociat unic și administrator al S.C. Angelli Deea S.R.L. și asociat al S.C. Rota 2000 S.R.L. Astfel, au fost identificate elemente în sensul încălcării legislației privind regimul juridic al incompatibilităților, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003, „Funcția de (…) viceprimar (…) este incompatibilă cu funcția de (…) administrator (…) la societățile comerciale (…)“. Persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de trei ani. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate, interdicția de trei ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unei stări de incompatibilitate. Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a incompatibilității, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ.
Incompatibilitatea primarului de la Săpoca, tot la ÎCCJ
Un alt dosar de incompatibilitate care a bătut pasul pe loc la ÎCCJ este cel al primarului de la Săpoca, căruia Curtea de Apel Ploiești i-a respins contestația la decizia ANI ca fiind neîntemeiată. Iulian Laurențiu Manea a declarat recurs, iar cauza a ajuns la ÎCCJ unde, din ianuarie 2015, nu s-a întâmplat mai nimic, până pe 28 septembrie, când i s-a admis, de principiu, recursul.
Inspectorii ANI au precizat în martie 2014 că Manea se afla în stare de incompatibilitate începând cu data de 19 iunie 2012, întrucât deținea, simultan, atât funcția de Primar al comunei Săpoca, cât și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca, încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003. Primarul comunei Săpoca spune că a renunțat însă la calitate încă din decembrie 2013 și a depus un punct de vedere după ce a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare.
La momentul respectiv, contactat de jurnaliști, Iulian Manea a declarat că a renunțat, din decembrie 2013, la calitatea de membru al Consiliului de Administrație al spitalului. Chiar și așa, mai bine de un an s-a aflat într-o situație clară de incompatibilitate, el ieșind din CA al Spitalului Săpoca abia după ce ANI a demarat verificările în cazul lui.
La scurt timp după primirea deciziei, Iulian Manea a contestat-o în instanță, însă judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești i-au respins cererea de anulare a actului administrativ. Manea a mers mai departe și a făcut recurs, care va fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, la mai bine de un an de la încheierea procesului pe fond. Primarul de la Săpoca ar putea afla chiar miercuri dacă decizia ANI rămâne sau nu valabilă.
Dacă decizia ANI va rămâne definitivă, Iulian Manea va suporta consecințele legii.
Potrivit Agenției Naționale de Integritate, persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.
Primarul de la Chiojdu, la un pas de a părăsi primăria
Un alt ales local care și-ar putea pierde mandatul înainte de termen este Andrei Fătu, primarul comunei Chiojdu, găsit în conflict de interese administrativ de inspectorii Agenției Naționale de Integritate. „În perioada exercitării mandatului de primar, persoana evaluată a semnat mai multe documente emise de Primăria comunei Chiojdu în beneficiul S.C. CONIFER PRODCOM S.R.L. (societate comercială la care a deținut calitatea de asociat și funcția de administrator)“, a precizat într-un comunicat de presă ANI.
Acesta a pierdut pe fond procesul cu ANI, însă, pentru aceleași fapte, Fătu este trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru conflict de interese și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În rechizitoriul întocmit în cauză, procurorii au reținut următoarea situație de fapt:
„La data de 23.07.2012, în calitate de primar al comunei Chiojdu, jud. Buzău, a luat decizia de a se plăti contravaloarea facturii emise de SC CONIFER PRODCOM SRL și a îndeplinit un act (semnarea ordinelor de plată) prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru SC CONIFER PRODCOM SRL, al cărui unic asociat și administrator este soția inculpatului.
De asemenea, inculpatul Fătu Andrei Sergiu a întocmit factura nr. 0000001 din data de 23.07. 2012, furnizor fiind SC CONIFER PROD SRL, pe care a semnat-o, deși nu avea nicio calitate la societatea comercială emitentă, factură pe care a folosit-o în vederea producerii unei consecințe juridice (plata sumei neachitate din valoarea totală a contractului încheiat între Primăria Chiojdu și SC CONIFER PRODCOM SRL).
Dosarul a fost trimis, spre competentă soluționare, Judecătoriei Pătârlagele“.