Medicul primar de medicină internă Karmencita Pricop se încadrează în categoria personalităţilor reprezentative ale judeţului. Ca medic, este apreciată unanim de către cei care au beneficiat de serviciile ei profesioniste, iar ca manager se situează în grupa restrânsă a femeilor de succes. Este alături de politicieni la punerea în practică a programelor legate de probleme sociale şi de sănătate. Ştie ce înseamnă să fii consilier şi are suficiente forţe pentru un mandat în „guvernul” judeţean alături de echipa condusă de Petre Emanuel Neagu.
Reporter: Se ştie că în judeţ este o lipsa acută de medici. Ce credeţi că ar putea să-i atragă pe tinerii medici la Buzău?
Karmencita Pricop: Cel puţin, la debut de carieră, entuziasmul acela de început şi dorinţa de a face meserie alături de colegii cu experienţă. Aşadar, pentru ca entuziasmul să fie de lungă durată, trebuie creată o atmosferă adecvată. Sigur, ca să trăieşti ai nevoie şi de nişte bani, dar înainte de orice cred că cel mai mult contează condiţiile în care îţi desfăşori activitatea. Pentru că un doctor trebuie să se simtă doctor şi nu cârpaci, nu trebuie să stai şi să alergi că nu ai să lipeşti un leucoplast, un fir, sau să-ţi doreşti să faci o investigaţie şi să stai să aştepţi nu ştiu câtă vreme pentru că nu ai aparatură, nu mai vorbesc de fonduri, care este un alt aspect al problemei. Un alt lucru pe care bănuiesc că-l doresc colegii mei este respectul din partea populaţiei, respect care de foarte multe ori nu există. Un medic, pentru a-şi face datoria, trebuie să fie relaxat din punct de vedere al poziţiei sociale, să poată să simtă că este cineva în societate. Din păcate, noi lucrăm cu viaţa omului, nu cu fiare sau cu obiecte de toată ziua.
R: Medicii mai au timp şi de familie?
K.P.: Am văzut întâmplător un documentar făcut la un spital dintr-un alt judeţ. În documentar era vorba despre un tânăr care lucrase în străinătate şi care a venit înapoi în ţară cu gândul că este mai aproape de familie. Nu s-a întâmplat ce a sperat tânărul medic. Spunea că, dimpotrivă, acum stă mult mai puţin în familie, este mult mai obosit pentru că, omeneşte, după nişte ore de efort intelectual, poţi dormi cât o persoană care a făcut un efort fizic, dar nu te poţi relaxa, nu te poţi recupera atât de bine.
R: Ce vă propuneţi să realizaţi alături de echipa condusă de preşedintele Petre Emanoil Neagu?
K.P.: Sunt foarte multe de făcut, atât în sistemul medical românesc, cât şi în cel judeţean, pe care-l cunosc foarte-foarte bine. Trebuie să ne gândim ce facem pentru medici. Nu se poate ca un medic să stea singur într-o gardă şi să vadă peste 100 de pacienţi. Odată rezolvată problema medicilor, în mod direct se rezolvă şi problema aşteptării din partea pacienţilor şi, de ce nu, a actului medical în sine.
R: Cum se poate îmbunătăţi comunicarea din sistemul de sănătate?
K.P.: Se tot vorbeşte despre lipsa de comunicare dintre medici şi pacienţi, medici şi aparţinători, medici şi restul lumii. Când să mai şi comunici în condiţiile în care un medic este aproape sufocat, nu are timp nici să respire. Toate se învârt într-un cerc vicios. Cercul vicios se poate rupe numai dacă sunt mai multe cadre medicale, mai mulţi medici, mai multe asistente. Apoi putem vorbi despre mediul de la urgenţe şi de dotările medicale care trebuie să existe între medici şi pacienţi. Toate aceste elemente, componente ale cercului vicios din sănătate, sper să le eliminăm împreună cu colegii mei consilieri judeţeni din echipa domnului preşedinte Petre Neagu.