Veste proastă pentru cei care vor ajunge la cârma comunei Gura Teghii. Timp de 14 ani, bugetul unităţii administrativ-teritoriale ar putea fi calculat cu un minus de peste 4 miliarde lei în fiecare an.
Potrivit unei decizii recente a Judecătoriei Pătârlagele, comunitatea va trebui să returneze eşalonat U.E., în următorii ani, 5.833.108,62 lei încasaţi pentru proiectul de canalizare, staţie de epurare şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri finanţat cu bani europeni prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, după ce o serie de anchete au scos la iveală o mulţime de probleme cu firma care a executat lucrările în comună.
Este vorba despre Ghecon Construct Bucureşti, controlată de deputatul UNPR de Vîlcea Constantin Mazilu, acuzată că a câştigat lucrările pentru canalizare, staţie de epurare şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri din Gura Teghii, de aproximativ 2,5 milioane de euro, cu finanţare europeană prin PNDR, în baza unor documente nereale. Cazul a fost sesizat la, DLAF care după mai multe verificări a înaintat un raport Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit care a solicitat primăriei să returneze finanţarea.
Primăria Gura Teghii a atacat în instanţă decizia iar în 2014, printr-o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a reuşit să înjumătăţească suma cerută iniţial de APDRP şi să amâne plata pentru o perioadă. Acum două luni, Judecătoria Pătârlagele a dispus eşalonarea celor peste 5,83 milioane de lei regăsite în raportul de expertiză pe o perioadă de 14 ani.
„Admite în parte acţiunea principală şi cererea conexă aşa cum au fost precizate la termenul din 21.01.2016. Respinge cererea de acordare a unui termen de graţie de un an de zile , ca neîntemeiată. Eşalonează obligaţiile de plată stabilite în sarcina petentei, conform titlurilor executorii nr.2375/25.02.2014 şi 12.895/26. 11.2014 pe un termen de eşalonare de 14 ani, a sumei totale de 5.833.108,62 lei, conform variantei I a raportului de expertiză întocmit de expert tehnic Anghel Aureliana Aurelia, urmând ca plă?ile să se facă conform graficului anual de eşalonare stabilit de expert – anexa nr. 2 la raportul de expertiză, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii. În temeiul art.6 alin. 4 din OG 22/2002 suspendă executarea silită a obligaţiei de plată conform titlurilor executorii nr.2375/25.02.2014 şi 12.895/26.11.2014, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri judecătoreşti“, se precizează în hotârârea instanţei. Decizia nu este definitivă şi a fost deja atacată cu apel de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.
Oferte nereale
Proiectul de canalizare, staţie de epurare şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri în comuna Gura Teghii a primit o finanţare europeană prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Contractul s-a încheiat în 2010 după o licitaţie la care au fost trei ofertanţi. Ulterior, după un denunţ urmat de controale, s-a descoperit că firma Ghecon Construct venise la licitaţie cu documente nereale. Mai departe, Departamentul de Luptă Anti Fraudă a sesizat instituţia finanţatoare – respectiv Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit care, la râdul său, a demarat o verificare. În final, Primăriei Gura Teghii i se cere să returneze toţi banii europeni primiţi ca finanţare pentru respectivele lucrări. „DLAF a solicitat toată documentaţia proiectului în original, au studiat-o o lună şi ceva, au venit la faţa locului, au vizualizat, au filmat, au luat declaraţii membrilor comisiei de evaluare, responsabilului legal de proiect, respectiv mie, dirigintelui de şantier. După aceea, DLAF a făcut un raport pe care l-a înaintat către APDRP care, prin departamentul dumnealor de resort, au întocmit un proces-verbal în care detaliază toate neregulile constatate în ofertă şi, ca urmare, decid că finanţarea este neeligibilă şi trebuie recuperată întreaga sumă de la beneficiar, respectiv de la partenerul lor de contractare, comuna Gura Teghii, aproximativ 2,5 milioane de euro“, declara primarul din Gura Teghii, Gheorghe Băcneanu.
Şi la DNA Ploieşti a fost deschis un dosar de cercetare în acest caz pentru a se stabili cine este vinovat, sub aspect penal, de neregulile din proiectul de la Gura Teghii, însă nu este cunoscut rezultatul anchetei.
Primarul localităţii buzoiene declara la acel moment că licitaţia a fost supravegheată de un reprezentant al Fiscului buzoian, dar şi de un expert independent care a întocmit un raport favorabil înainte de atribuirea lucrărilor. Actele nereale în baza cărora firma Ghecon Construct a primit lucrările în 2010 erau o scrisoare bancară de bonitate şi câteva diplome de studii ale personalului implicat.
Conform jurnaliştilor de la Adevărul, 3,4 milioane de euro a oferit Primăria comunei Gura Teghii pentru cele două contracte de construcţii. În primă fază, firma ex-PSD-istului Mazilu primise de la Consiliul Local 5,3 milioane de lei (1,2 milioane de euro) pentru a moderniza un drum comunal. La fix o lună după aceea, Ghecom Construct a mai câştigat un contract de la aceeaşi Primărie, de 7,7 milioane de lei (1,8 milioane de euro), pentru a introduce în localitate canalizare.
Licitaţia pentru atribuirea proiectului „Canalizare, staţie epurare şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local în satul Gura Teghii, comuna Gura Teghii, judeţul Buzău” a avut loc în anul 2009, aşa cum reiese de pe site-ul e-achizitii.com, şi a fost atribuită, Ghecon Construct, unde deputatul Constantin Mazilu deţinea la acea vreme 90 la sută din capital, aşa cum scrie Agenţia de Investigaţii Media, care a făcut mai multe anchete despre contractele cu statul pe care le au diverşi politicieni.
Specializată în asfaltări şi construcţii de drumuri, Ghecon Construct a obţinut numeroase lucrări de la autorităţi locale din ţară. La ORC, firma are ca unic acţionar pe o anume Adriana Rădulescu iar ca administrator pe Nicolae Vlăduţescu, ambii parteneri de afaceri ai deputatului, potrivit ziaruldevalcea.ro.
Fost membru PSD şi actual preşedinte al UNPR Vâlcea, Mazilu este unul dintre politicienii cameleon ce-şi schimbă culoarea în funcţie de gruparea aflată la guvernare, potrivit sursei citate mai sus. Între 2008 şi 2016 a făcut naveta, în mai multe rânduri, între PSD şi UNPR, aflându-se întotdeauna în barca puterii. Acest obicei s-a reflectat şi în activitatea Ghecon, care a prins lucrări în localităţile controlate de partide aflate la putere.