Reporter: Aţi fost instructor de zbor, aţi pregătit studenţi, aţi făcut parte din structura de zbor din cadrul Şcolii de Aviaţie, deci sunteţi pregătit să lucraţi la secundă. Veţi pune în aplicare experienţa militară în economia Consiliului Judeţean?
Alexandru Buşcu: Nu cred că viteza de gândire sau de reacţie ar fi atuul meu în această nouă postură, ci mai curând alte calităţi pe care le posed, şi anume spiritul organizatoric, rigurozitatea în aplicarea legilor care guvernează diferitele activităţi pe care urmează să le gestionăm, seriozitatea, asumarea răspunderii pentru deciziile dificile pe care viitoarea activitate ni le va impune.
R: În ultimii ani, aţi lucrat în unităţi prestatoare de servicii publice. Într-un fel, aţi pătruns în lumea reală şi aţi luat contact cu implicarea sau neimplicarea unităţilor în viaţa socio-economică a Buzăului. Puteţi să activaţi câteva din punctele slabe?
A.B.: Personal apreciez că activitatea în unităţile socio-economice de la nivel este grevată, într-o semnificativă măsură, de carenţe în organizare şi planificare şi de asemenea de lipsa oamenilor competenţi pe domeniul lor de activitate. Înţeleg şi sunt de acord că factorul politic nu-şi poate pune în practică programul cu care vine să guverneze, dacă nu are şi oamenii săi în puncte-cheie. Însă acestea ar trebui stabilite de comun acord cu celelalte forţe de pe eşicherul vieţii politice, precizate din timp şi, odată cu schimbarea majorităţii la conducere, să se schimbe şi garnitura respectivă. Pentru viitorul acestei ţări, în punctele nevralgice din fiecare sector de activitate, trebuie să se afle adevăraţii profesionişti, pentru ca ponderea greşelilor cu efecte negative să fie micşorată substanţial, iar fluctuaţiile de personal pe aceste posturi să fie reduse la maxim.
R: Faceţi parte din echipa strategică cu care domnul Petre Emanoil Neagu va accede la Consiliul Judeţean. Ce puncte forte aveţi în programul de „guvernare” judeţean pentru următorii patru ani?
A.B.: Apreciez programul şi susţin necesitatea finalizării investiţiilor deja începute. În al doilea rând, sunt de părere că ar trebui să se acorde o atenţie deosebită modernizării localităţilor, în special s celor rurale, pentru a crea, în primul rând, condiţii omeneşti şi, de ce nu, europene, de trai acolo, şi oprirea exodului populaţiei către centrele urbane, fapt ce a dus la depopularea mediului sătesc. Un al treilea punct pe care eu l-aş vedea prioritar ar fi modernizarea infrastructurii rutiere, pentru a fructifica poziţionarea strategică a judeţului nostru.
R: Sunteţi pregătit să lucraţi în echipă. Cum credeţi că va percuta echipa consilierilor judeţeni în noua formulă?
A.B.: Prin natura formaţiei mele, sunt învăţat cu disciplina şi mă pot conforma fără dificultate dispoziţiilor forurilor mele superioare de partid, pentru implementarea politicii acestora, atât timp cât acestea sunt în litera şi spiritul legii. Prin urmare, cred şi sper că suntem cu toţii potriviţi cu acest tipar, deci nu cred că se vor ivi probleme de conlucrare şi de colaborare în condiţii optime între noi şi celelalte structuri cu care vom colabora.
R: Cât de mult se va marja pe fonduri structurale, domeniu în care aţi excelat prin acordarea de consultanţă?
A.B.: Consider că este anormal să dăm mai mulţi bani Uniunii Europene decât luăm, aceasta cu atât mai mult cu cât ţara noastră trebuie să investească masiv pentru a reduce diferenţele mari existente în acest moment, faţă de alte ţări din UE, în ceea ce priveşte în mod special infrastructura, dar şi investiţiile în economie. Consider imperios necesară ridicarea nivelului de absorţie a acestor fonduri care ne stau la dispoziţie pentru binele nostru, al tuturor. De asemenea, consider că domnul Constantin Toma are perfectă dreptate când spune că nu poate fi ridicat nivelul de trai, fără a încuraja investiţiile de capital în economie. De aceea, atenţia pe care va trebui s-o acordăm absorţiei de fonduri structurale se impune de la sine.