Un raport de audit al Curţii de Conturi a României, pentru perioada 1990-2012, despre situaţia patrimonială a fondului forestier din România, scotea la iveală o serie întreagă de nereguli legate de modul cum s-au făcut retrocedările de păduri în judeţul Buzău. Devalizarea ,,aurului verde“ s-a făcut cu complicitatea oamenilor din silvicultură, a autorităţilor locale şi chiar a judecătorilor, care în baza unor hotărâri cu totul scandaloase au retrocedat mii de hectare de pădure unor oameni care nu aveau nicio legătură cu calitatea de proprietari.
Aceleaşi practici în afara legii s-au făcut şi în judeţul vecin, Vrancea, de unde provine o gaşcă de procuratori care se află în spatele unor afaceri dubioase cu suprafeţe imense de păduri din nordul judeţului nostru. Una dintre ele este retrocedarea cu cântec a 226 de hectare de pădure de pe raza comunei buzoiene Gura Teghii, iar cealaltă vizează retrocedarea a peste 5.000 de hectare de pădure, tot de la Gura Teghii. Însă, între cele două tranzacţii există o legătură interesantă. Proprietarul restaurantului Enigma din Focşani, Ionel Guţan, este cel care i-ar fi mijlocit afaceristului Gheorghe Ceteraş o întâlnire cu fostul şef al ITRSV Focşani, Alexandru Lefter, judecat şi el împreună cu primul, dar şi cu doi foşti prefecţi de Buzău, un avocat, un judecător de la Pătârlagele şi cu foşti funcţionari silvici în dosarul retrocedării dubioase de pădure de la Gura Teghii. Guţan este unul dintre membrii grupării de procuratori care, acum aproape zece ani, punea mâna pe 226 de hectare de pădure tot de pe raza comunei buzoiene, tranzacţie în spatele căreia ar fi fost tot Lefter.
Potrivit unor surse judiciare, după ce a obţinut în instanţă dreptul de proprietate pentru cele peste 5.000 de hectare de pădure, pentru a obţine mai repede titlul de proprietate asupra terenului forestier respectiv, cu o zi înainte să intre în posesia documentului, Ceteraş a mers la restaurantul „Enigma”, unde s-a întâlnit cu Ionel Guţan, martor în dosarul lotului Beganu, care îl cunoştea pe directorul Alexandru Lefter şi căruia i-a solicitat să vorbească cu acesta pentru a urgenta semnarea titlului de proprietate emis pe numele lui.
Ionel Guţan ar fi negat această întâlnire, deşi a recunoscut că îl cunoaşte se Lefter. În plus, restaurantul Enigma menţionat mai sus este pe aceeaşi stradă unde locuieşte atât el, cât şi Alexandru Lefter. Mai mult, există o convorbire telefonică pe care a purtat-o cu Lefter la data de 2 iunie 2011, timp de trei minute şi nouă secunde, în condiţiile în care a menţionat că obişnuiau să discute foarte rar la telefon – aproximativ o dată pe lună, când de obicei stabileau să se întâlnească la o cafea.
În aceeaşi zi, Lefter a semnat titlul de proprietate al lui Ceteraş, iar documentul care a fost ridicat de la ITRSV Focşani a fost predat apoi la O.C.P.I. Buzău.
Alexandru Lefter, inspectorul şef al ITRSV Focşani, este omul care a avut ultimul cuvânt în punerea ilegală în posesie a afaceristului văcar din Ialomiţa, Gheorghe Ceteraş, cu peste 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii. Procurorii DNA spun că Lefter ar fi primit o şpagă de 15.000 de euro de la Ceteraş, deşi a pretins 25.000 de euro, pentru a-l ajuta în demersul său de a-i fi retrocedate ilegal 5.000 de hectare de pădure în judeţul Buzău. Surse judiciare spun că Alexandru Lefter a negociat „ca la piaţă“ cuantumul şpăgii şi s-a întâlnit într-o cârciumă cu omul de afaceri Gheorghe Ceteraş pentru a primi mita, având ştampila instituţiei în buzunar. Cârciuma este chiar restaurantul Enigma din Focşani.
O discuţie ambientală dintre afaceristul interesat în retrocedarea rapidă a 5.000 ha de pădure şi avocatul său a constituit o probă ,,beton” în dosar. De asemenea, doi martori au confirmat că Lefter a primit cei 15.000 euro pentru a semna titlul de proprietate pentru Ceteraş. În ancheta procurorilor de la Ploieşti, Alexandru Lefter apare ca fiind printre ultimele persoane care i-au acordat nemijlocit sprijin afaceristului Ceteraş în obţinerea frauduloasă a titlului de proprietate.
Negocieri surprinse ambiental
Pus în faţa probelor din dosar şi a unor interceptări ambientale, Lefter nu a putut explica mai multe inadvertenţe în circuitul documentelor, spun procurorii anticorupţie, nici măcar cum s-a întâmplat ca Gheorghe Ceteraş să primească titlul de proprietate cu câteva zile înainte ca documentul să-şi producă efectele. ,,Elocvent în acest sens este faptul că inculpatul Lefter Alexandru nu a putut explica cu ocazia audierii sale în calitatea procesuală de suspect şi respectiv de inculpate «cum a fost posibil ca un titlu de proprietate semnat de acesta la data de 06.06.2011 să-i fie înmânat inculpatului Ceteraş Gheorghe la data de 03.06.2011»”, după cum se mai indica în referatul care a însoţit propunerea de arestare preventivă a lui Lefter. Mai mult, primirea banilor de către şeful ITRSV a făcut obiectul discuţiilor înregistrate ambiental între Ceteraş şi avocatul Mihail Cosmin Vasile, martorul SPG şi suspectul Ştefan F. Lefter, care a susţinut că nu îl cunoaşte pe inculpatul Gheorghe Ceteraş şi că nu a avut vreo legătură cu acesta, în condiţiile în care depoziţiile martorilor şi discuţiile ambientale au infirmat varianta şefului ITRSV Focşani. Asta înseamnă că Ceteraş a primit titlul de proprietate în alb, pentru ca, ulterior, fiecare dintre cei abilitaţi, vizaţi de anchetă, să-şi fi pus semnătura pe document?
,,Faptul că inculpatul Lefter Alexandru, în perioada 31.05.2011- 02.06. 2011, în calitate de inspector şef al ITRSV Focşani, a pretins inculpatului Ceteraş Gheorghe suma de 25.000 euro şi a primit de la acesta suma de 15.000 euro, în scopul semnării şi aplicării ştampilei instituţiei menţionate pe titlul de proprietate eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Buzău, dar şi pentru urgentarea derulării acestor proceduri, este demonstrat de procesul-verbal de redare a convorbirilor purtate de inculpaţii Ceteraş Gheorghe şi Vasile Mihai Cosmin cu ocazia întâlnirii cu martorul PSG, declaraţia martorului SPG, înscrisurile existente la dosarul cauzei ridicate de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău, ITRSV Focşani, Instituţia Prefectului Judeţului Buzău şi Primăria comunei Gura Teghii, aspecte pe larg prezentate în referatul cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive. Astfel, şeful ITRSV Focşani, inculpatul Lefter Alexandru, folosindu-se de încrederea acordată prezumat de statul român în exercitarea cu onestitate şi cinste a unei înalte demnităţi publice, a săvârşit infracţiunea de luare de mită, dovedindu-se astfel dispreţul făţiş al acestuia faţă de lege, precum şi lipsa sa de scrupule în a-şi folosi autoritatea cu care a fost învestit în vederea obţinerii de avantaje personale”, se mai arată în încheierea de şedinţă publicată de jurnaliştii de la ziaruldevrancea.ro.
Implicarea procuratorilor din grupul Enigma în tranzacţiile cu păduri buzoiene
Tot Alexandru Lefter, fostul şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) Focşani, s-ar fi aflat şi în spatele retrocedării a altor 200 de hectare de pădure de la Gura Teghii aşa-zisului moştenitor al Elenei Clăbescu, Nicolae Clăbescu, vândute rapid, după emiterea titlului de proprietate, firmei Scolopax, al cărei reprezentant, care intermedia pentru Harvard cumpărarea de păduri în România, Dragoş Lipan, a fost condamnat anul trecut la trei ani de închisoare cu suspendare. Cumpărătorul iniţial al celor 226 de hectare de teren forestier, tranzacţie care face obiectul unui alt dosar investigat de procurorii anticorupţie, a fost un grup celebru de procuratori din Focşani: Nicuşor Cosor, Ion Alexe, fost consilier judeţean din Vrancea, Nelu Scânteianu, mandatar al soţiei sale Gilda Sanda Scânteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soţiei sale Alina Iosif, sora fostului şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Vrancea, Alexandru Lefter, şi respectiv, Ionel Guţan, proprietarul restaurantului ,,Enigma“ din Focşani, locaţie care a împrumutat, de altfel, numele grupării. Aceştia au plătit pentru pădure 791.000 lei. Însă, a doua zi după parafarea contractului de vânzare-cumpărare, grupul ,,Enigma“ a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preţ de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei, obţinând un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi.
Preţul, umflat de patru ori
În octombrie 2007, alte 280 de hectare primite de Clăbescu şi-au schimbat proprietarul. De tranzacţie s-a ocupat Gilda Sanda Scânteianu, membră a grupului, care, pe baza unei procuri de la Clăbescu, a vândut pădurea către alţi membri „Enigma“, în schimbul a 560 de mii de lei. Cinci zile mai târziu, pădurea a fost vândută firmei Scolopax tot la un preţ de patru ori mai mare: 2.251.200 lei.
Un al treilea contract a fost încheiat de Gilda Sanda Scânteianu direct cu Scolopax, pentru alte 90 de hectare, retrocedate în plus lui Clăbescu. Femeia a obţinut o procură de la Clăbescu, parafată la notariatul deputatului PSD de Vrancea Ciprian Nica. De altfel, la acest notariat au fost semnate toate contractele din această afacere.