Sentinţă grea pentru fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, în dosarul de luare de mită din două contracte care vizau elaborarea primelor două componente ale „Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020”. Cristinel Bîgiu a fost condamnat, marţi, de judecători ai Tribunalului Călăraşi, la cinci ani şi două luni de închisoare cu executare şi o pedeapsă complementară de doi ani de interzicere a unor drepturi prevăzute de Codul Penal, la art. 66, lit. a,b,g şi k, respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, precum şi de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public. Mai exact, Bîgiu nu va avea voie să ocupe o funcţie de conducere în perioada pedepsei complementare nici măcar în cadrul unui agent economic de stat.
Instanţa a mai dispus confiscarea specială a 45.000 lei de la Cristinel Bîgiu şi menţinerea controlului judiciar până la rămânerea definitivă a sentinţei. Decizia nu este definitivă şi va putea fi atacată cu apel.
Cristinel Bîgiu a fost reţinut pe 6 decembrie 2014, în urma unei acțiuni a procurorilor DNA în faţa blocului în care locuia. Arestat preventiv a doua zi, după nici două luni era trimis în faţa judecătorilor.
În data de 2 februarie 2015, Bîgiu a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru două infracţiuni de luare de mită în formă continuată, 12 infracţiuni de conflict de interese în formă continuată şi tentativă de spălare a banilor. În acelaşi dosar, finul său, Florin Mădălin Colgiu, administrator al SC Alexandra SRL, a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni de complicitate la luare de mită în formă continuată şi pentru complicitate la tentativa de spălare a banilor.
De asemenea, procurorii DNA au trimis-o în judecată pentru dare de mită, pe Gabriela Camelia Bădică, director în cadrul Asociaţiei pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat Călăraşi, entitate care trebuia să realizeze Strategia mai sus menţionată.
Finului lui Bîgiu, Florin Colgiu, condamnat iniţial pe fond la 3 ani şi patru luni închisoare, la apel i-a fost micşorată semnificativ pedeapsa, după ce şi-a recunoscut vinovăţia şi a încheiat un acord cu procurorii, ajungând să presteze 100 de zile de muncă în folosul comunităţii la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Buzău.
La sfârşitul lunii septembrie 2015, judecători ai Curţii de Apel Bucureşti au majorat pedeapsa aplicată Gabrielei Bădică, de la 3 luni închisoare la 1 an închisoare, cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de 3 ani. În rechizitoriul procurorilor DNA se arăta că, în perioada noiembrie 2013-decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014, în seara de Moş Nicolae, a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău – funcţie de demnitate publică-, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociaţia pentru Dezvoltare, Inovaţie, Cultură şi Antreprenoriat (ADICA) Călăraşi, prin procedură directă, a două contracte, precum şi aprobarea plăţilor aferente, după recepţionarea lucrărilor.
Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale „Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2014-2020”.
Potrivit procurorilor DNA, suma de 45.000 lei a fost dată ca mită de către Gabriela Bădică, sumele de 45.000 lei, respectiv 6.500 lei (o parte din cei 50.000 lei) fiind cerute şi primite de către Colgiu, cunoscând că aceste sume proveneau din săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu îndeplinirea, de către Cristinel Bîgiu, a îndatoririlor de serviciu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău.
În 6 decembrie 2014, Bîgiu a încercat, sprijinit de Colgiu, să ascundă o parte din suma primită cu titlu de mită prin plata, în numele SC Sigma Montaj, dar în beneficiul său, a unei rate de leasing pentru un utilaj industrial pe care-l deţinea în fapt.
În perioada 20 noiembrie 2012-12 noiembrie 2014, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Bîgiu a semnat 12 contracte cu două firme, cu o valoare de peste 7 milioane de lei, în condiţiile în care, începând cu iunie 2011, acesta beneficia, de la cele două firme, de suma de 1.034 euro, plus TVA, lunar, reprezentând contravaloarea chiriei unui utilaj industrial, pe care îl deţinea în fapt.
Pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra unei sume derizorii, de 11.900 lei, ridicată de la Marian Cristinel Bîgiu.
Traseul mitei: Bîgiu – beneficiarul, Colgiu – cărăuşul, Mamulos – intermediarul denunţător
În perioada decembrie 2013—decembrie 2014, Cristinel Bîgiu i-a solicitat directorului Direcţiei de dezvoltare regională din Consiliul Judeţean să facă demersuri pentru declanşarea procedurilor de achiziţie directă, prin modificarea proiectului iniţial în cuantum de 400.000 de lei, legat de întocmirea Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău pentru perioada 2014-2020 şi împărţirea acestuia în trei componente, astfel încât să fie evitată procedura de licitaţie publică, să identifice firme dispuse să semneze, în mod formal, aceste proiecte şi fără să întocmească efectiv proiectele.
Procurorii DNA susţin că, după întocmirea acestor proiecte şi după aprobarea plăţilor de către Cristinel Bîgiu, directorul respectiv din instituţie urma să îi dea mită preşedintelui Consiliului Judeţean jumătate din suma plătită din bani publici, respectiv 200.000 de lei. Directorul urma să recupereze banii de la firmele care figurau, în mod fals, ca executanţi ai celor trei proiecte.
Anchetatorii au mai precizat că în jurul datei de 20 decembrie 2013, directorul din Consiliul Judeţean Buzău, nimeni altul decât Dragoş Cojocea, zis „Mamulos“, artizanul mitei şi denunţător în cauză, i-a remis lui Cristinel Bîgiu, prin intermediul finului acestuia, Florin Colgiu, suma de aproximativ 70.000 de lei, sub formă de mită, reprezentând jumătate din contravaloarea unei facturi de 130.000 de lei, sumă ce fusese virată unei firme identificate de director, căreia i se atribuise anterior, în mod direct, contractul pentru prima componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă şi anume principalele direcţii de dezvoltare şi analiza S.W.O.T. Directorul, la rândul său, primise suma respectivă de la reprezentantul legal al firmei.
Ulterior, în luna august 2014, Bîgiu l-a însărcinat pe acelaşi director să înceapă procedurile de atribuire directă, în aceleaşi condiţii, pentru cea de-a doua componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, fiind declarată câştigătoare aceeaşi firmă, urmând ca lui Bîgiu să îi fie remisă, ulterior, ca mită, jumătate din valoarea contractului, respectiv 50.000 de lei.
Procurorii DNA mai precizează că în 4 decembrie 2014 Cristinel Bîgiu i-a solicitat în mod expres aceluiaşi director să îi dea până cel mai târziu în 8 decembrie suma convenită de 50.000 de lei, indicându-i ca intermediar care urma să primească banii în numele său o persoană de încredere a acestuia. Astfel, în seara zilei de 6 decembrie 2014, directorul i-a dat intermediarului, Robert Piţigoi (n.r., consilier judeţean PSD la acel moment), indicat, de altfel, de Bîgiu, o sumă de bani, pentru ca acesta, la rândul său, să i-o dea preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău. În aceeaşi zi, intermediarul i-a dat lui Bîgiu, în parcarea din faţa blocului unde locuia acesta, suma de 50.000 de lei, comunicându-i că banii i-au fost daţi de către director.
„Bîgiu Marian Cristinel i-a indicat intermediarului modul în care urmau a fi distribuiţi, respectiv păstraţi banii, solicitându-i ca suma de 6.500 de lei să fie remisă finului acestuia, Colgiu Florin Mădălin, iar restul sumei de 43.500 lei să fie păstrată, la dispoziţia lui Bîgiu Marian Cristinel, de către intermediar. În aceeaşi zi, intermediarul i-a remis 6.500 de lei lui Colgiu Florin-Mădălin, care cunoştea că suma respectivă fusese primită cu titlu de mită de către Bîgiu Marian Cristinel, de la directorul respectiv“, mai precizează procurorii DNA.
Cristinel Bîgiu mai este cercetat în alte două dosare penale, unul pentru spălare de bani, alături de fostul ministru de Interne, Cristian David şi un altul, pentru trafic de influenţă, alături de fostul şef al RAAPPS, Gabriel Surdu.