Peste două săptămâni, finul președintelui suspendat al Consiliului Județean Buzău, Cristinel Bîgiu, are ocazia să-și susțină din nou cauza în fața judecătorilor. Pe 23 iunie a fost fixat primul termen la Curtea de Apel București pentru judecarea apelului declarat de Florin Colgiu la sentința de trei ani și patru luni cu executare primită pe fond la Tribunalul Călărași. Colgiu nu este singurul nemulțumit de sentință. Și procurorii DNA au făcut apel la sentința inițială.
Finul de cununie al președintelui suspendat al Consiliului Județean Buzău, Florin Colgiu, a fost judecat pentru complicitate la luare de mită și tentativă de spălare a banilor. Însă, el a avut o mare surpriză când i s-a citit sentința în dosarul în care, s-a înțeles cu procurorii pentru o pedeapsă mai blândă și a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. La instanță, lucrurile au stat, se pare, cu totul altfel, iar judecătorul a respins cererea invocată de apărătorul lui Colgiu ce viza aplicarea pentru clientul său dispoziții ale unui articol din legea privind protecția martorilor, ce reglementează „asigurarea protecției și asistenței martorilor a căror viață, integritate corporală sau libertate este amenințată ca urmare a deținerii de către aceștia a unor informații ori date cu privire la săvârșirea unor infracțiuni grave, pe care le-au furnizat sau au fost de acord să le furnizeze organelor judiciare și care au un rol determinant în descoperirea infractorilor și în soluționarea unor cauze“.
Florin Colgiu a fost condamnat, astfel, de Tribunalul Călărași la 3 ani și 4 luni de închisoare. Din pedeapsa stabilită i-au fost scăzute doar cele patru luni de arest preventiv, el nu va avea voie să fie ales în funcții publice timp de un an și a rămas în arest la domiciliu.
Condamnarea la închisoare cu executare a lui Florin Colgiu vine după condamnarea la trei luni de închisoare, dar cu suspendare, a unui alt inculpat din același dosar, Gabriela Camelia Bădică, director în cadrul Asociației pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat Călărași, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Bădică a bătut palma cu procurorii, primind astfel o sentință favorabilă.
Potrivit rechizitoriului întocmit de anchetatori, Cristinel Bîgiu a cerut și primit, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014, sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, pentru îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Buzău. Mai precis, e vorba despre atribuirea către Asociația pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat din Călărași, prin procedură directă, a două contracte, precum și aprobarea plăților aferente, după întocmirea documentației cerute de administrația județeană. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale „Strategiei de dezvoltare durabilă a județului Buzău 2014-2020”.
Suma de 45.000 lei a fost dată ca mită de Camelia Gabriela Bădică, director în cadrul firmei respective și inculpată în același dosar, dar trimisă în judecată în stare de libertate. Finul lui Cristinel Bîgiu, Florin Colgiu, a fost intermediarul acestei prime sume ce ar fi ajuns la președintele Consiliului Județean și a avut cunoștință că banii proveneau din săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită.
Tot potrivit procurorilor anticorupție, la data de 6 decembrie, inculpatul Cristinel Bîgiu, sprijinit de Florin Colgiu, a încercat să disimuleze o parte din suma de 50.000 de lei, primită cu titlu de mită, prin plata, în numele S.C. SIGMA MONTAJ, dar în beneficiul său, a unei rate de leasing pentru un utilaj industrial pe care-l deținea în fapt. În documentele atașate rechizitoriului se mai precizează că, în perioada 20 noiembrie 2012 – 12 noiembrie 2014, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, președintele Consiliului Județean Buzău, Cristi Bîgiu, a semnat 12 contracte cu două firme, cu o valoare de peste 7 milioane de lei, în condițiile în care, începând cu luna iunie 2011, acesta beneficia, lunar, de la cele două firme, de suma de 1.034 euro, plus TVA, reprezentând contravaloarea chiriei unui utilaj industrial, pe care inculpatul îl deținea în fapt.