Sâmbătă, 31 ianuarie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat cu un moment Caragiale, susţinut de Matincă Costea,
cu un fragment din piesa de teatru „O noapte furtunoasă”. Aplauzele care au urmat au încununat nu numai talentul actoricesc, dar mai ales memoria de care a dat dovadă interpretul. Să-l ţină Dumnezeu sănătos. Momentul de divertisment a fost „dilatat” de dna Valeria Popa, cu fabula, „Despre tupeu”.
A urmat lectorul de serviciu, Safta Leaută, cu poezie. Dna Safta Leaută vine din negura timpului, din acea veşnicie a satului blagian, cu acea simţire ancestrală a poporului român, trăitor în comuniune cu natura. Lectorul de astăzi, originar din Boldu, jud. Buzău, revine în peisajul Cenaclului „Alexandru Sihleanu” după o absenţă impusă, dar nedorită, o perioadă în care suferinţa, tristeţea şi-au pus amprenta şi pe creaţia d-ei. Trebuie menţionat, ca o paranteză, primarul com. Boldu, Marian Mărgărit, un cantautor talentat, îşi tot adună de vreo câţiva ani poeziile. Datorită aceluiaşi primar, com Boldu are, printre altele şi un bust al poetului Adrian Păunescu. Revenind la poezia de astăzi, Safta Leaută se dovedeşte un rapsod popular, cu o poezie sapienţială, ritmată, în care nu lipsesc mijloacele artistice, în care se împletesc cele două planuri, terestru şi celest, cu o uşoară influenţă a baladei „Mioriţa”, scrisă cu inima, care ar putea fi pusă pe note. O aşteptăm şi cu alte creaţii.
„Poeziile dnei Leaută exprimă, în general, suferinţă. Revăd în ele viaţa omului de la sat. Consider că se pretează pentru muzica populară, care constituie sufletul poporului român. O mai aşteptăm”. (Matincă Costea)
„Dacă Eminescu a avut o moarte tragică, Caragiale a avut o moarte tragi-comică. M-am bucurat când am revăzut-o pe dna Safta Leaută. Îmi plac poeziile d-ei”. (Dumitru Hangu)
„Autoarea de astăzi, dna Safta Leaută, ne-a înfăţişat două tablouri: unul, al unei mame îndurerate, în concordanţă cu natura distrusă şi altul, inima trece peste bune şi rele, se înviorează la măreţia unui tablou, o nuntă la munte. Îi urez dnei multă sănătate pentru a mai scrie”. (Valeria Popa)
„Ascultând poezia dnei Safta Leaută am simţit ca şi cum aş asculta un autor popular, am simţit poezia populară. Ceea ce m-a frapat, inima simte emoţiile, aproape în fiecare poezie este pomenită inima, organul simţirii. Este o poezie scrisă din inimă”. (Genovel Florentin Frăţilă)
„Poeziile din prima parte sunt poeziile, unei mame îndurerate. În ultima poezie, cuvântul bucurie, după atâta tristeţe, trebuie schimbat. Dna este un rapsod popular, cu o poezie ritmată. Îi mulţumesc!”. (Dan Mihail Zanfirescu)
„Mă bucur de revenirea dnei Safta Leaută în Cenaclul „Alexandru Sihleanu”. Recunosc în d-ei artiştii populari care aduc în simţirea lor participarea naturii. În poezii se simte simplitatea, demnitatea omului de la ţară care exprimă tristeţea cât şi bucuria. Este evidenţiată comunicarea omului cu natura. O felicit. Să ne încânte în continuare”. (Georgeta Iuga)
„Avem în mijlocul nostru un lector deosebit, prin modul cum scrie. Ceea ce ne-a prezentat azi, poeziile, abordează teme diferite. Primele trei reflectă sufletul unei mame îndurerate în faţa unor lucruri trăite de autoare. În poezia „Salcia” este prezentată salcia în mod metaforic, o mamă care îşi aşteaptă îndurerată fiul. Verbul clasic, limbajul simplu, dar exprimă exact simţirea. Din toate versurile se desprinde comuniunea omului cu natura. În poezia „Ce se-ntâmplă codrule?” este un avertisment dat celor care au distrus tot aurul verde al ţării. Ultima poezie este un cânt în genul „Mioriţei”, „Tablou de nuntă”. Apare elementul care ne lasă în suspans. Apare în final elementul modern, focul de artificii. Este o poezie frumoasă pentru un om cu dor de a scrie”. (Floarea Stănescu)
„Dna Safta Leaută nu scrie cu instrumentul de scris, scrie cu inima. În general toate poeziile mi-au plăcut, ca un îndemn să ne păstrăm valorile noastre. Le-am ascultat cu drag şi nostalgie”. (Nicolae Constantinescu)
„S-a afirmat despre moartea lui Caragiale că ar fi tragică şi comică. Din câte am citit din „Caragialiana” lui Şerban Cioculescu, Caragiale a fost un martir al literelor româneşti. Prin tumultoasa lui existenţă, fluctuaţiile din viaţa sa (a ocupat diferite funcţii) şi unele creaţii, a stârnit controverse. Ca aceea de patron de restaurant, ca şi piesele şi „Momentele” lui, despre care George Ranetti afirma că acestea sunt Monumente ale literaturii române, nu Momente. Să nu-i uităm schiţele, adevărate scenete, fabula „Boul şi viţelul”, parodie, în care îşi întrece modelul, satira antidinastică „Mari farsori, mari gogomani”, „Cănuţă om sucit”, basmul „Abu-Hassan”, „Un pedagog de şcoală nouă”, în interpretarea magistrală a actorului Florin Piersic, căruia din toată inima, pe această cale, îi spunem „La mulţi ani!”, cu ocazia împlinirii vârstei de 79 de ani. Remarc interpretarea dlui Matincă Costea. Referindu-ne şi la fabula dnei Popa, acurateţea, ancorarea în realitate, nu pot să nu remarc noutatea ideilor. Referitor la dna Leaută, nu pot să nu remarc că d-ei îşi trage seva din creaţia populară. Primii ani de învăţământ mi i-am petrecut pe meleagurile baladei lui Gherghelaş. Versurile sunt în metrică populară. Poezia „Salcia” m-a impresionat în mod deosebit. Se simte în poezie legătura cu natura, cu legenda Salciei. De asemenea se simt în poezie planul terestru, cosmic, invocaţia retorică. Partea a doua este ceva care îţi reţine atenţia. Remarcăm bogăţia ideilor. „Tablou de nuntă” mă duce cu gândul la balada Mioriţa, o nuntă simbolică. Trebuie subliniată bogăţia mijloacelor stilistice”. (Mihai Constantinescu)
„A fost o şedinţă autentică, explozivă în prima fază. Dl Matincă a readus în memoriam pe monumentalul I. L. Caragiale. Prin ceea ce a vrut să sublinieze Caragiale, am reţinut cuvintele „aveţi puţintică răbdare”. Mai departe mergem spre Boldu. Acolo o întâlnim pe poeta populară Safta Leaută, care se dovedeşte o artistă atât în arta culinară, cât şi în arta scrisului. Poezia este impregnată de o filosofie populară şi exprimă prin versurile recitate cu multă sensibilitate curajul în lupta cu viaţa, care rămâne cu toate experienţele negative şi pozitive exprimate, ceva unic, irepetabil şi divin. Vreau şi o abordare în poezie a talentatei dne din frumoasa com. Boldu, să vină şi cu versuri dedicate primăverii pe care o aşteptăm”. (Adrian Câmpeanu, preş. Uniunii cititorilor din Râmnicu Sărat)
Sâmbătă, 7 februarie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Genovel Florentin Frăţilă.