Votul liber reprezintă pentru cetăţeni o formă de exprimare a deciziei lor, individuală sau colectivă. Alegerile electorale sunt momentele în care cetăţenii au ei înşişi puterea de decizie. Întrebarea pe care o ridic acum este „spre binele cui votăm?” Sunt alte zeci de întrebări, analize şi strategii pe care un alegător le poate avea în vedere pentru „a alege bine”. Unii dezbat mult, se consultă, se documentează până se hotărăsc asupra candidatului pe care săăăă-l aleagă. Am spune că aceştia vor alege raţional. Pentru alţii decizia e mai simplă: „îl votez pe X, pentru că îmi place”. Considerente afective, nu? Da, cu siguranţă, dar votul emoţional nu înseamnă neapărat comoditate, dezinteres sau superficialitate. Un vot emoţional poate avea puternice semnificaţii care ţin de atitudine şi valori. Liderul X „place” pentru că are imaginea unui conducător puternic, ferm, care ştie ce face.
Votul liber reprezintă pentru cetăţeni o formă de exprimare a deciziei lor, individuală sau colectivă. Alegerile electorale sunt momentele în care cetăţenii au ei înşişi puterea de decizie. Întrebarea pe care o ridic acum este „spre binele cui votăm?” Sunt alte zeci de întrebări, analize şi strategii pe care un alegător le poate avea în vedere pentru „a alege bine”. Unii dezbat mult, se consultă, se documentează până se hotărăsc asupra candidatului pe care săăăă-l aleagă. Am spune că aceştia vor alege raţional. Pentru alţii decizia e mai simplă: „îl votez pe X, pentru că îmi place”. Considerente afective, nu? Da, cu siguranţă, dar votul emoţional nu înseamnă neapărat comoditate, dezinteres sau superficialitate. Un vot emoţional poate avea puternice semnificaţii care ţin de atitudine şi valori. Liderul X „place” pentru că are imaginea unui conducător puternic, ferm, care ştie ce face.
În România, ultimele tururi de alegeri au arătat că votul este preponderent emoţional. Oamenii nu-şi pierd foarte mult timp cu politica. Ei sunt preocupaţi de grijile de zi cu zi, de rezolvarea lor pentru a le fi bine. Românii au ales, pe rând, între victimizare şi imaginea candidatului puternic. Ultima opţiune a fost aceea pentru un lider puternic, ferm, autoritar, un om politic născut să conducă ţara. Votul lor a fost deopotrivă un „calcul rece” între opţiuni, dar şi multă emoţie, susţinere, încredere.
În cadrul alegerilor locale sau naţionale, sigur că votul care contează este cel al românilor. Ce se întâmplă însă cu orientarea spre modul în care ar vota românii atunci când au loc alegeri interne pentru conducerea unui partid politic? Eu cred că alegătorii acelui partid ar trebui să aibă în vedere şi preferinţele românilor pentru un candidat sau altul. Ei sunt cei vor vota „pe bune”, în alegerile electorale locale şi naţionale pe care partidul va dori să le câştige.
În cadrul alegerilor interne ale unui partid, un candidat sau altul va aduna voturile celor mai multe dintre filiale sau dintre membrii de partid. Întrebarea este dacă pentru un preşedinte de partid sunt importante numai voturile din interiorul partidului sau câte voturi poate aduce acesta pentru partid, din afara partidului? Sunt politicieni care pot obţine foarte uşor funcţii de conducere în partid cu sprijinul colegilor, prin votul acestora, sau funcţii publice, prin promovarea lor de către partid. Nu prin alegeri directe. E bine asta pentru partid, pentru ţară?
Eu cred că un partid trebuie să-şi aleagă conducerea care pe voturile sale va atrage voturile românilor. Când partidul este la guvernare şi e o guvernare nu tocmai roz, acesta are nevoie de un lider care să redea speranţa, atât membrilor care vor avea de două ori mai mult de muncă la viitoarele alegeri, cât şi românilor, că în traiul lor se va schimba ceva în bine. Cred c? un „calcul la rece” al membrilor de partid trebuie să ţină cont de „emoţiile” aprinse ale cetăţenilor de difficultăţile create de o guvernare în timp de criză. Spre binele promis românilor prin reformele realizate.
Cezar PREDA