De ce fug străinii de Buzău?

Anul acesta nu s-a înregistrat niciun cent – capital străin în judeţul nostru, dar şi la nivel naţional investiţiile străine au scăzut cu 22 de procente
Criza economică globală, mediul politic intern instabil şi legislaţia care se schimbă chiar de mai multe ori într-o lună, precum şi inflaţia ridicată şi scăderea puterii de cumpărare la unul dintre cele mai joase niveluri au făcut, susţin specialiştii în economie, ca investiţiile străine să scadă drastic în ultima perioadă în România, iar la Buzău să lipsească cu desăvârşire. Potrivit directorului Oficiului Registrului Comerţului, Sorin Lazăr, anul acesta “nu a fost înregistrată nicio firmă cu participare străină la capitalul subscris”.

Potrivit aceleiaşi surse, salvarea ar putea veni de la chinezi, trei investitori ai unei firme din această ţară, unul chinez, altul taiwanez şi altul thailandez exprimându-şi intenţia de a investi cinci milioane de euro într-o fabrică de aspiratoare, pentru a putea avea astfel acces pe piaţa Uniunii Europene.

Din puţin în mai puţin

Potrivit datelor publicate de BNR, învestiţiile străine directe au scăzut în primul trimestru al acestui an, în România, cu 22 la sută, până la 379 de milioane de euro, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului precedent însumau 486 de milioane de euro.
Buletinul statistic făcut public de INS arată aceeaşi tendinţă descrescătoare pe parcursul anului trecut, în privinţa numărului de înmatriculări ale societăţilor comerciale cu participare străină la capitalul subscris la sfârşitul anului. Astfel, în decembrie 2010 fuseseră înmatriculate 556 de societăţi comerciale, cu un capital de 11.922,3 mii de lei, echivalentul a 3.705.863 USD, respectiv 2.771.526,8 Euro, în timp ce la Buzău avem, în aceeaşi perioadă, doar şase firme înregistrate la ORC, iar capitalul subscris este de numai 6,9 mii lei, adică 2.114 USD, respectiv 1.581 euro.

Avem cu ce, n-avem suport

Faptul că străinii nu s-au înghesuit să investească la Buzău, deşi aici există forţă de muncă ieftină (şomajul este peste media naţională, iar salariul mediu este dintre cele mai mici), ar putea fi explicat nu numai prin problemele generale, ci mai ales prin lipsa de implicare a autorităţilor locale în atragerea de investitori străini.
La nivel naţional, investiţiile directe ale nerezidenţilor au finanţat aproape 60 la sută din deficitul contului curent al primului trimestru din acest an, iar balanţa de plăţi a înregistrat un deficit de 634 milioane euro, în scădere cu 59 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Totodată, s-a redus deficitul balanţei comerciale cu 64,6 la sută şi s-a majorat excedentul transferurilor curente cu 68 la sută, această evoluţie fiind pusă pe seama transferurilor nete ale administraţiei publice.