Anul trecut s-au finalizat 616 construcţii noi, iar în primul trimestru din acest an s-au primit 129 de autorizaţii de construcţie
Cine spune că este criză în toată România, ori nu ştie în ce ţară trăieşte, ori minte, ori nu vrea să admită că, în ciuda crizei economice şi a sărăciei în care trăieşte o parte a populaţiei, există persoane cărora le-a mers mai bine ca oricând. Asta se vede cu ochiul liber, dacă privim statisticile INS, în care regăsim sute de construcţii finalizate anul trecut, doar cu puţin mai multe fiind cele terminate cu un an înainte de criză.
Potrivit buletinului statistic amintit, în judeţul Buzău, în perioada martie-decembrie 2010 au fost solicitate şi respectiv eliberate 531 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, iar în primul trimestru al anului în curs, 129 de astfel de autorizaţii. Făcând o comparaţie a numărului de documente emise în luna martie, în 2010 au existat 43 de autorizaţii, iar în 2011 numărul lor a ajuns la 55, contrazicând astfel toate statisticile care ar putea fi invocate referitor la sărăcie.
Dacă cineva şi-ar putea închipui că emiterea autorizaţiilor nu înseamnă, neapărat, şi cheltuielile cu construirea efectivă şi respectiv utilităţile aferente, are din nou surpriza să constate că realitatea este exact pe dos. Adică, potrivit aceluiaşi buletin statistic, buzoienii au finalizat 616 locuinţe în 2010. Dintre acestea, 130 sunt case (noi am spune că 80 la sută sunt vile) la oraş, iar 486 în mediul rural (şi în acest caz, mai mult de jumătate sunt tot vile). În 2009, când criza nu-şi făcuse simţită prezenţa, iar materialele de construcţii au înregistrat o scădere semnificativă de preţuri, buzoienii au finalizat 693 de clădiri rezidenţiale (180 în urban şi 513 în rural), adică doar cu câteva mai mult.
Aşa s-ar explica, în parte, cererea şi, respectiv, tranzacţionarea scăzută de locuinţe la bloc, de care se plâng toate agenţiile imobiliare. Pe de altă parte, un salariat care a mai suportat şi reducerea cu 25-40 la sută a veniturilor, este greu de presupus că şi-a mai permis să-şi construiască sau măcar să finalizeze o casă începută cu un an, doi, în urmă. Atunci, nu rămân decât câteva explicaţii, printre care valuta trimisă în ţară de muncitorii din străinătate ar putea fi principala sursă de finanţare, pentru că despre credite bancare este greu de vorbit, în condiţiile în care acestea au scăzut drastic, iar băncile înregistrează tot mai mulţi restanţieri.
Dacă analizăm însă rapoartele Gărzii Financiare, care în 2010 au arătat că evaziunea fiscală şi delapidările la anumiţi agenţi economici au atins cote de neimaginat, ar fi şi asta o explicaţie, ca şi aceea că Inspectoratul Teritorial de Muncă descoperă, zilnic, tot mai multe cazuri de muncă la negru.