- Cei aproximativ 70 de elevi şi profesorii lor care au obţinut premii la 14 obiecte de studiu, au fost răsplătiţi cu suma totală de 40.000 de lei
Aplauze la scenă deschisă pentru olimpicii hasdeeni. Copiii de aur ai judeţului, elevii cu cele mai bune rezultate obţinute la competiţiile şcolare naţionale şi internaţionale au avut vineri clipa lor de glorie cu ocazia festivităţii de premiere organizate în sala Consiliului Judeţean.
În cadrul evenimentului cei aproximativ 70 de liceeni şi profesorii lor au fost răsplătiţi cu diplome şi bani, iniţiativa Colegiului Naţional „B. P. Hasdeu” fiind susţinută financiar de către senatorul Cristi Bâgiu, Primăria Buzău, Consiliul Judeţean şi din alte sponsorizări atrase de conducerea şcolii. Fondul total de premiere s-a ridicat la suma de 40.000 lei. Festivitatea de vineri a fost inclusă în cadrul Zilei Porţilor Deschise, manifestare ce a cuprins o sumedenie de acţiuni menite să demonstreze nivelul la care se află Colegiul „Hasdeu”.
„În acest anu şcolar <Hasdeul> se situează după părerea mea la nivelul unicităţii în ţară. Nu ştiu să mai fie o altă şcoală care să fi obţinut la olimpiadele naţionale şi internaţionale premii şi menţiuni la 14 obiecte”, a declarat directorul colegiului, Ionel Banu.
Laura Nicoară, singura notă de 10, din ultimii 20 de ani la Olimpiada Naţională de Latină
Vârful de lance al olimpicilor hasdeeni a fost anul acesta Laura Nicoară, elevă în clasa a XII-a G. Coordonată de prof. Eugenia Hristache, buzoianca s-a întors cu menţiune de la Olimpiada Internaţională de Latină de la Arpino, Italia, unde anul trecut a obţinut medalia de bronz. Degajată şi jovială, Laura vorbeşte cu modestie despre rezultatele sale deosebite, mărturisind că s-a îndreptat către Latină din întâmplare. Orele de muncă care au urmat aveau să îi aducă anul acesta o performanţă rară: nota 10 la Olimpiada Naţională, singura notă maximă din ultimii 20 de ani.
Reporter:Câte sacrificii trebuie să facă un adolescent pentru a ajunge la nivelul ăsta?
Laura Nicoară:În primul rând a trebuit să muncesc patru ani pentru că nu poţi pur şi simplu să te apuci de latină şi să mergi la olimpiada internaţională imediat. În clasele a IX-a şi a X-a am făcut cele mai multe sacrificii pentru că în fiecare sâmbătă dimineaţă eram la doamna profesoară acasă şi lucram, traduceam cam vreo două ore. Bineînţeles că mai lucram şi singură acasă. În ultimii doi ani mai mult am lucrat singură. În clasa a XI-a a fost apogeul pentru că veneam acasă, terminam repede temele şi apoi cam trei ore pe zi traduceam din Cicero.
Rep.:Cum ţi-ai descoperit înclinaţia pentru latină?
L. N.:Mi-au plăcut mereu limbile străine şi Limba Română. Mi-a plăcut Gramatica şi în clasa a IX-a doamna profesoară mi-a spus să merg la olimpiada de latină. M-am dus mai mult să-mi încerc norocul şi am văzut că am luat cea mai mare notă din oraş şi apoi din judeţ şi apoi din ţară, şi m-am gândit că nu este aşa greu şi merită să aprofundez.
„Toată lumea când spune Latină, spune Laura”
Rep.:Ce spun prietenii tăi despre faptul că te concentrezi pe o materie atât de inaccesibilă pentru majoritatea?
L. N.:Bineînţeles că s-au bucurat, dar la început s-au mirat când au aflat că am luat premii, dar acum toată lumea când spune Latină, spune Laura şi nu mai fac atâta caz. Eu ştiu că este o materie inutilă şi pentru asta îmi place. Învăţ de dragul ei şi nu ca să îmi aducă cine ştie ce beneficii. Iubesc materia asta în sine.
Rep.:Ce vrei să faci mai departe, după liceu?
L. N.:Limbi Clasice, Latină şi Greacă Veche.
Rep.:Ce te pasionează cel mai mult legat de Latină?
L. N.:În primul rând îmi place foarte mult Horaţiu. Este poetul meu preferat şi poate de aceea am şi luat anul acesta nota 10 (n.r. – Premiul I) la olimpiada pe ţară. Am înţeles că nu s-a mai luat de vreo 20 de ani 10. Totodată m-a pasionat foarte mult istoria Romei şi am descoperit în ea multe lucruri care s-au tot repetat în istoria contemporană şi nu numai. Practic, am o perspectivă mai clară acum. Din literatură am învăţat foarte mult. Cicero m-a învăţat cum să fiu foarte organizată în expunere şi cum să fac demonstraţii clare. Horaţiu m-a învăţat să fiu puţin mai sensibilă pentru că mie nu îmi plăcea poezia până la el.
În topul olimpicilor hasdeeni se mai află anul acesta Adelina Bogzoiu – Premiul I la Olimpiada Naţională de Latină, Oprea Raluca Corina – Premiul II la Olimpiada Naţională de franceză şi Cătălina Cazacu – Premiul II Olimpiada Naţională de Germană.
Album de artă, lansare de carte şi DVD-uri cadou
Tot în cadrul Zilei Porţilor Deschise, hasdeenii au avut ocazia să ia parte la o serie de evenimente culturale de ţinută. Astfel, în amfiteatrul colegiului, începând cu ora 10.00 a avut loc lansarea albumului de artă Gheorghe Ciobanu, lucrare publicată cu ocazia retrospectivei ce cuprinde peste 50 de ani de activitate. Alături de artist s-au aflat preşedintele UAP Buzău, Valeriu şuşnea, prof. George Tarara, şi regizorul Nicolae Cabel. Acesta din urmă a prezentat cea mai recentă carte a sa, „Victor Iliu – „surâsul rezistenţei”, dedicată fostului său profesor, oferindu-le cadou câtorva dintre liceeni DVD-ul cu filmul „Moara cu Noroc”, capodoperă cinematografică realizată de Iliu.
„Am avut şansa de a face parte din ultima generaţie de studenţi a sa . Veneam din Buzău şi nu cunoşteam pe nimeni în Bucureşti, iar Victor Iliu mi-a dat o mare încredere în forţele mele. Tot respectul meu pentru omul care a format mari regizori precum Liviu Ciulei, Lucian Pintilie sau Ion Popescu-Gopo”, a declarat absolventul Colegiului „Hasdeu”, Nicolae Cabel.
Celebrul „Fenomen Piteşti”, prezentat de regizorul Nicolae Mărgineanu
Un alt moment special l-a constituit vizita regizorului Nicolae Mărgineanu şi a istoricului Alin Mureşan, realizatorii documentarului: „Demascarea” Fenomenul Piteşti. Producţia care a făcut atâta vâlvă a fost prezentată liceenilor aflaţi în sală, manifestarea fiind organizată alături de Fundaţia George Coposu.
Filmul urmăreşte, pe baza mărturiilor directe a opt dintre supravieţuitorii închisorii din Piteşti toate etapele prin care victimele torturilor erau forţate să treacă şi efectele psihologice pe care le aveau aceste metode de „reeducare”. Este vorba despre una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră: deţinuţi torturaţi cu un sadism de-a dreptul extravagant, torţionarii lor impunându-le să tortureze la rândul lor.
„Tatăl meu a fost arestat în 1948 şi a rămas 16 ani şi două luni în închisoare. Iar fratele lui, care a fost ţăran, primar liberal în satul Obreja, a intrat în mişcarea de rezistenţă şi, împreună cu alţi 12, au fost împuscaţi la Cluj, fără să fi fost un ordin de condamnare la moarte, ci numai o condamnare la 20 de ani de închisoare. Nu se ştie nici acum unde au fost îngropaţi”, spune regizorul Nicolae Mărgineanu.
În timp ce amfiteatrul era destinat evenimentelor culturale, mai toate sălile de clasă au fost trensformate vineri de hasdeeni în adevărate „laboratoare” destinate activităţilor extraşcolare. Astfel, liceenii supravegheaţi sau nu de profesori au transformat Ziua Porţilor Deschise într-o adevărată sărbătoare a colegiului lor, punând în scenă spectacole de teatru, competiţii sportive, colocvii, proiecte antidrog, strângeri de fonduri în scopuri umanitare etc.