* În ultimii 20 de ani, Romsilva a pierdut jumătate din suprafaţa fondului forestier al Buzăului din 1990 şi a rămas cu numai 8 fonduri de vânătoare, din cele 61 existente în judeţ
* În ultimii 20 de ani, Romsilva a pierdut jumătate din suprafaţa fondului forestier al Buzăului din 1990 şi a rămas cu numai 8 fonduri de vânătoare, din cele 61 existente în judeţ
Împărţite, pe din două, între Romsilva şi proprietari particulari, legendarele păduri din Munţii Buzăului, colinele dealurilor Istriţei sau câmpurile în care vânatul mic se avântă printre lanuri, atrag ca un magnet vânătorii autohtoni sau din alte ţări europene.
Pădurile din Buzău continuă să rămână un adevărat Rai pentru vânătorii italieni, germani, spanioli sau francezi. Cu toţii încearcă să-şi adjudece trofee, fie pe fondurile de vânătoare ale Direcţiei Silvice, din ce în ce mai puţine, fie ale AJVPS, care rămâne cu un număr aproape constant de fonduri, fie răspunzând unor invitaţii ale proprietarilor sau administratorilor pădurilor particulare, cărora statul le încredinţează acum, direct, şi fondurile de vânătoare aferente.
Bătălia pe vânat
În lupta pentru fondurile de vânătoare din judeţ, care acum se duce în vederea gestionării pentru următorii 10 ani, Direcţia Silvică este concurată serios de asociaţia tradiţională a vânătorilor şi pescarilor, AJVPS, ca şi de alte asociaţii particulare care, potrivit legislaţiei actuale, pot beneficia de încredinţare directă, la recomandarea proprietarilor.
Romsilva a gestionat, până la sfârşitul anului trecut, 10 fonduri, pe o suprafaţă de 120.000 ha (5 în zona de munte, 4 în zona de câmpie şi 1 în zona de deal), pe raza ocoalelor silvice Buzău, Cislău, Gura Teghii şi Rm. Sărat, dar a pierdut deja două la licitaţiile organizate de Ministerul Mediului.
Astfel, Ocolul Academiei Române i-a încredinţat Fondul 36 Bâsca Mică, pe care până acum l-a avut Romsilva, Asociaţiei Vânătorilor Sportivi „Abies” Sf. Gheorghe. DS a pierdut şi Fondul 34 Harţagu, pentru care proprietarii au recomandat atribuirea directă OS Siriu SRL, aşa cum au făcut şi cu Fondul 35 Păltiniş-Caşoca.
„Coşul cu valută”
La concurenţă cu Direcţia Silvică au licitat şi continuă să „se ţină tari”, AJVPS Buzău şi câteva asociaţii bucureştene, cum ar fi Căprioara, Diana, Acvila, Bradu sau Călăuza, reprezentate de nume sonore în lumea vânătorilor, precum omul de afaceri Elan Schwartzenberg, prinţul Sturdza etc.
Urmaşii „Dianei” au astfel posibilitatea să-şi ofere satisfacţia dobândirii unor trofee valoroase, aşa cum s-a întâmplat chiar anul acesta la una dintre partidele organizate de AJVPS, unde un italian a împuşcat un mistreţ cu colţii de 25 cm. În Buzău vânează atât românii, cât şi străinii, urs, cerb, mistreţ, căprior, iepure, prepeliţă, fazan, ciocârlie, gâşte şi raţe sălbatice, cocoşari, sturzi sau potârnichi. Numai prin intermediul AJVPS participă, anual, la diferitele partide de vânătoare peste 300 de străini, în special din Italia, dar şi din Franţa, Anglia, Germania, potrivit preşedintelui Gheorghe Cighir. Tot AJVPS şi-a făcut o tradiţie din exportul iepurilor vii în Italia. Peste 40 la sută din veniturile asociaţiei provin din vânătoarea cu străinii şi exportul iepurilor vii, spune Cighir.
Trofee şi braconieri
Ca să le menţină atractive şi profitabile, gestionarii fondurilor de vânătoare investesc, anual, sume considerabile în ocoalele de vânat, procurarea de hrană pentru iarnă, construcţii vânătoreşti, sărării, observatoare şi populări, în special cu fazani şi potârnichi. „De asemenea, am protejat vânatul rar care, în urmă cu 10 ani, nu exista. Acum avem, pe două fonduri de vânătoare, cerb lopătar (7 exemplare) şi capră neagră (45 exemplare)”, se mândreşte vânătorul-şef al buzoienilor, Gheorghe Cighir, care semnalează însă „creşterea îngrijorătoare a actelor de braconaj”.
Mai grav, s-ar putea spune, este faptul că braconierii provin şi dintre cei care ar trebui să prevină şi să pedepsească astfel de acte. Aşa s-a întâmplat în luna martie a acestui an, când Mihail Crăciunescu, fost şef ITRSV Buzău, mutat la Vrancea în 2006, actual şef de birou al aceleiaşi instituţii, a fost prins de poliţişti la braconaj, în zona Colţi, unde se afla cu maşina de serviciu şi folosea o carabină cu lunetă de calibru 30,06. Dosarul de cercetare penală zace încă la Poliţia Nehoiu, deşi s-a confirmat faptul că „oficialul” nu avea dreptul să vâneze, ci ar fi urmat să ajungă, în misiune oficială, în control la Ocolul Tisău. Mihail Crăciunescu este membru al Asociaţiei „Muflonul” Buzău, care nu gestionează fonduri de vânătoare în judeţ.