Proiectul de hotărâre promovat de preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Mocanu, privind organizarea, în data de 17 iulie, a unui referendum local având ca obiect preconizata desfiinţare a judeţului Buzău, în urma unei noi organizări administrativ-teritoriale a ţării, a fost votat, în cadrul şedinţei extraordinare a miniparlamentului judeţean, cu votul celor 21 de consilieri prezenţi, toţi aparţinând celor două formaţiuni componente ale Uniunii Social-Liberale reprezentate la acest nivel, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal.
Proiectul de hotărâre promovat de preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Mocanu, privind organizarea, în data de 17 iulie, a unui referendum local având ca obiect preconizata desfiinţare a judeţului Buzău, în urma unei noi organizări administrativ-teritoriale a ţării, a fost votat, în cadrul şedinţei extraordinare a miniparlamentului judeţean, cu votul celor 21 de consilieri prezenţi, toţi aparţinând celor două formaţiuni componente ale Uniunii Social-Liberale reprezentate la acest nivel, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal. Aşa cum fusese anunţat încă de marţi, consilierii Partidului Democrat Liberal au boicotat lucrările şedinţei de ieri dimineaţă, ei considerând, după cum anunţa secretarul general al P.D.L. Buzău, Liviu Mocanu, organizarea acestei consultări populare ca nefiind atributul Consiliului Judeţean şi că, mai mult, nici convocarea consilierilor nu a fost făcută în termen legal, mai precis cu trei zile înainte de data organizării şedinţei.
Înaintea votului, preşedintele Consiliului Judeţean a vorbit despre raţiunile care l-au îndemnat să promoveze proiectul de hotărâre respectiv: ”Am convocat această şedinţă extraordinară cu acest punct pe ordinea de zi, pentru că am apreciat că, în contextul tuturor acestor dezbateri privind reorganizarea administrativ-teritorială, temă lansată de către preşedintele României şi susţinută de către Guvern, cei interesaţi, respectiv cetăţenii din colectivităţile locale, nu au fost consultaţi, nici măcar nu se cunoaşte opinia lor. Mai adaug că şi dumneavoatră, dar şi eu, suntem reprezentanţii aleşi ai locuitorilor judeţului Buzău, îi reprezentăm şi acţionăm în numele lor şi pentru ei. Totodată, trebuie menţionat faptul că Legea-cadru privind referendumul stabileşte obligativitatea consultării cetăţenilor în cazul unor iniţiative legislative ce privesc modificarea limitelor teritoriale ale judeţului, respectiv art.13, al. 3, din Legea 3/2000. Dacă factorii de decizie de la nivel central consideră că cetăţenii pot fi ignoraţi în acest demers din ambele puncte de vedere, respectiv al dreptului de exprimare a opiniei, respectiv a dreptului de a fi informaţi cu privire la consecinţe de orice natură ale acestei măsuri, noi, cei de astăzi, nu îi putem ignora”, a spus Mocanu.
Consilierii P.D.L., la stâlpul infamiei
Preşedintele Consiliului Judeţean a arătat că, având în vedere intenţia declarată a prefectului de a ataca în instanţă respectiva hotărâre, este ferm convins că ”cetăţenii sunt mai puţin interesaţi de dispute de ordin juridic pe această temă şi sunt mai interesaţi de exprimarea unei poziţii publice clare cu privire la posibila desfiinţare a judeţului Buzău”. După o scurtă trecere în revistă a tradiţiilor istorice ale ţinutului Buzăului, Voctor Mocanu a ţinut să-i nominalizeze pe consilierii P.D.L. care au boicotat şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean, susţinând că acest gest nu la face cinste: ”Ţin, în mod deosebit, astăzi, să mulţumesc consilierilor U.S.L. şi, în acelaşi timp, să aduc la cunoştinţa cetăţenilor din judeţul Buzău că consilierii P.D.L. Biţa Adrian, Burducea Adrian, Faifer Ion, Ghinioiu Constantin, Mocanu Viorel, Mocanu Liviu Mihai, Munteanu Sorin, Popescu D. Ion, Rotaru Eduard, Voicu Constantin, Duţă Bogdan, sunt, zic eu, oameni care nu se interesează de soarta locuitorilor Buzăului şi nu-i interesează modul în care aceştia vor continua să trăiască şi să muncească. Nu le face cinste lipsa lor, astăzi, din Consiliul Judeţean”, a spus Victor Mocanu.
Lacrimi de emoţie
Într-un final, după exprimarea votului unanim al celor prezenţi, preşedintele Victor Mocanu s-a lăsat copleşit de emoţie şi, înghiţindu-şi cu greu o lacrimă, a spus: ”Vreau să vă spun că sunt emoţionat de faptul că, noi, cei aleşi în 2008, suntem puşi în faţa unei situaţii pe care nimeni nu şi-a dorit-o: să fim, într-un fel, de acord cu ceea ce dictează alţii pentru noi. Sperăm ca, totuşi, voinţa electoratului, până la urmă, să învingă, şi referendumul să se desfăşoare şi să ne arate clar că locuitorii judeţului Buzău nu doresc acest lucru, ei doresc în continuare să-şi păstreze ţinutul şi teritoriul în care părinţii şi copiii lor vor să trăiască”.
După şedinţă, Mocanu şi-a explicat, în faţa jurnaliştilor, emoţiile: ”Am fost mai mult emoţionat, pentru că i-am văzut pe salariaţii din Consiliul Judeţean dimineaţă, într-un mod în care m-au emoţionat şi pe mine, mulţi dintre ei gândindu-se ce vor face. Poate le răspunde Traian Băsescu”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean.
Cât ar fi costat?
Desfăşurarea referendumului programat pentru 17 iulie – care, conform preşedintelui Victor Mocanu, s-ar fi desfăşurat, simultan, în încă 20 de judeţe, în care preşedinţii consiliilor judeţene sunt membrii U.S.L., la care s-ar putea adăuga şi cele în care majoritatea este deţinută de partidele alianţei socialiste – ar fi fost mult mai importantă decât costul acesteia, consideră preşedintele Consiliului Judeţean: ”Costul financiar eu zic că nu contează, pe lângă ceea ce dorim să realizăm, dacă oamenii sunt conştienţi, la nivel central, cei care conduc, în acest moment, destinele României, că poporul nu doreşte ceea ce ne propun ei. Nu ştiu, nu am făcut încă o socoteală, o să o facem, noi sperăm ca referendumul să arate voinţa populară, atât”, a precizat Victor Mocanu.
De cealaltă parte, prefectul Paul Beganu declara, ieri dimineaţă, după încheierea şedinţei Consiliului Judeţean, că nu poate aprecia costul exact al unei asemenea consultări populare, însă acesta s-ar putea ridica, precum un tur al ultimelor alegeri, la aproximativ 1,7-1,8 milioane lei (17-18 miliarde lei vechi). Suma ar reprezenta organizarea a 414 secţii de votare, tipărirea buletinelor de vot, costuri, suportate de stat, pe perioada campaniei electorale, precum schimbarea programului organelor de ordine publică, alte cheltuieli de logistică, precum confecţionarea ştampilelor.