* Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului vrea un protocol cu ministerele Sănătăţii şi Educaţiei, cu CNAS şi Colegiul Medicilor, pentru dezvoltarea turismului medical
Elena Udrea a găsit o nouă “vacă de muls”, după ce în ultimul an a înregistrat o puternică scădere a afluenţei turiştilor români şi străini, în ciuda sumelor exorbitante cheltuite pe promovarea zonelor turistice din România, atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
* Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului vrea un protocol cu ministerele Sănătăţii şi Educaţiei, cu CNAS şi Colegiul Medicilor, pentru dezvoltarea turismului medical
Elena Udrea a găsit o nouă “vacă de muls”, după ce în ultimul an a înregistrat o puternică scădere a afluenţei turiştilor români şi străini, în ciuda sumelor exorbitante cheltuite pe promovarea zonelor turistice din România, atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
Este vorba despre turismul medical, din care numeroase ţări scot venituri considerabile, pentru care vrea să încheie un protocol cu ministerele Sănătăţii şi Educaţiei, cât şi cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Colegiul Medicilor din România (CMR).
În ciuda faptului că spitalele româneşti sunt în paragină şi dispun de tot mai puţini medici în fiecare an, mai ales în specialităţi “costisitoare”, ca ATI şi Chirurgie, clinicile medicale ar putea constitui “salvarea” turismului românesc. Specialiştii apreciază că, în următorii doi ani, acesta ar putea aduce venituri de o jumătate de milion de euro, după modelul Poloniei, Turciei, Ungariei, Austriei şi al altor ţări în care se practică pe scară largă turismul medical.
Este deja ştiut că în fiecare vară, numeroşi străini vin în clinicile private din România să se trateze, pentru că preţurile de la noi sunt cu mult mai mici decât în Spania, Anglia, SUA. Cei mai mulţi apelează la serviciile clinicilor de stomatologie, care presupun costuri reduse, recuperare imediată şi riscuri secundare mai puţine. Nu sunt deloc evitate laboratoarele de analize şi tratamentele balneoclimaterice, dar interesul pare în creştere şi pentru chirurgia estetică sau tratamentele oftalmologice, unde, potrivit oficialilor Ministerului Sănătăţii, anul acesta s-a înregistrat deja o creştere cu 120 la sută.
Şi la Buzău, deşi oraş de provincie, în fiecare vară vin turişti la tratament, mai ales românii plecaţi în străinătate. “Am apelat la medicii stomatologi buzoieni, pentru că tratamentele şi lucrările care în Anglia costă câteva mii de euro, aici sunt câteva sute de euro, iar doctorii sunt la fel de pricepuţi, dar mai binevoitori şi chiar mai operativi. Tot în România ne facem câte un set anual de analize şi apelăm la medicii specialişti, preventiv sau la nevoie, pentru că în ceea ce priveşte diagnosticatrea, clinică, medicii români sunt de departe mai pricepuţi decât cei din Marea Britanie”, susţine Jeni Dragoman, o româncă stabilită în Londra, împreună cu familia, de 10 ani.
Dentiştii buzoieni confirmă afluenţa de pacienţi din străinătate, mai ales în perioada de vară. Explicaţia este aceeaşi: “tarifele sunt scăzute, iar calitatea serviciilor este comparabilă cu cea din ţările de unde vin turiştii care se tratează în România, la Buzău găsind chiar tarife mai mici şi decât în Bucureşti sau în alte mari oraşe”, după cum declară dr. Viorica Niţă.
Paradoxal, în timp ce străinii vin la noi să se trateze, peste 20.000 de români caută să facă asta în spitalele din străinătate, mai ales în Austria, Germania, Franţa şi Israel.
Medicii români spun că eficienţa turismului medical românesc se va vedea abia atunci când Ministerul Sănătăţii va pune la punct un pachet medical de bază susţinut de asigurările de sănătate româneşti, aşa cum există în ţările în care acest segment al economiei a înregistrat o creştere de invidiat. Printre acestea, Ungaria şi Polonia vecine sunt exemple de urmat, în Polonia obţinându-se numai în 2010, din turism medical, peste 400 de milioane de euro.
Potrivit oficialilor MDRT, toate instituţiile care vor participa la parteneriatul pe care acest minister vrea să-l încheie până la sfârşitul acestei luni, pot da credibilitate unor oferte de servicii în care să fie incluse şi cele medicale. Turismul de sănătate din România ar urma să se dezvolte pe două paliere: întreţinere şi recuperare antiîmbătrânire, respectiv, servicii medicale stomatologice, oftalmologice, de chirurgie plastică şi reparatorie, precum şi de chirurgie cardiacă.
Estimările Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism arată că anul trecut, în România, au venit să se trateze între 10.000 şi 50.000 de turişti străini.
Potrivit unor estimări neoficiale, date publicităţii de Stanford Research Institute, industria turismului medical se cifrează, anual, în jurul a 2.000 de miliarde USD.