Răcelile comune şi virozele nu se tratează cu antibiotice
* Cele mai vulnerabile categorii de persoane sunt copiii, bătrânii şi bolnavii cronici care au imunitatea scăzută
Răcelile comune şi virozele nu se tratează cu antibiotice
* Cele mai vulnerabile categorii de persoane sunt copiii, bătrânii şi bolnavii cronici care au imunitatea scăzută
Toamna aduce cu sine fluctuaţii de temperatură şi umiditate, dar şi schimbarea presiunii atmosferice, care poate influenţa activitatea mentală umană, cauzând schimbări semnificative la nivelul atenţiei şi memoriei pe termen scurt. Schimbarea umidităţii şi a temperaturii cauzează mai mult de jumătate dintre durerile de cap şi favorizează dezvoltarea virusurilor respiratori, migrenelor, afecţiunilor reumatice, insomniei etc.
Răceli comune
Dr. Viorica Mihalaşcu, director adjunct în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică, a precizat că „ploile, vântul puternic şi variaţiile de umiditate contribuie semnificativ la slăbirea sistemului imunitar, favorizând răcelile atât de sâcâitoare toamna, ca şi primăvara.
Cunoscute şi sub denumirea de infecţii virale ale tractului respirator superior, răcelile pot fi cauzate de peste 200 de tipuri de virusuri şi, de regulă, nu au acelaşi grad de severitate comparativ cu răcelile specifice sezonului de iarnă. Din cauza numărului foarte mare şi în permanentă dezvoltare de virusuri care pot cauza răceala, organismul uman nu reuşeşte să determine rezistenţă pentru toate aceste virusuri, astfel că apare starea de boală”.
Simptome şi metode de transmitere
Medicii epidemiologi arată că cele mai frecvente simptome ale afecţiunilor căilor respiratorii superioare sunt: congestia şi/sau secreţiile nazale; inflamarea sau durerea în gât (laringita); strănutul, tusea; febra şi durerea de cap; senzaţie de oboseală şi durere la nivelul organismului.
„Răceala se transmite, de regulă, prin contact direct cu secreţiile infectate (ex: strângerea mâinii cu o persoană bolnavă) sau indirect, prin contactul cu o suprafaţă infectată. Spre exemplu, dacă o persoană bolnavă strănută, îşi atinge nasul şi apoi are contact cu o altă persoană, cea din urmă poate prelua virusul. Mai mult, virusul poate fi luat şi pe cale anaerobă (din aer), dacă ne aflăm în apropierea persoanei bolnave. În plus, virusul unei răceli poate supravieţui timp de câteva ore pe obiectele atinse (pix, carte, telefon, tastatură, ceaşcă de cafea) şi poate fi transmis prin contactul unei persoane sănătoase cu aceste obiecte”, arată dr. Mihalaşcu.
Legătura între frig şi răceală
Deşi răcelile comune se manifestă de regulă în sezoanele reci (toamnă, iarnă), vremea rece în sine nu cauzează răceala.
„Există, în schimb, alţi factori care generază aceste afecţiuni (petrecerea unei lungi perioade de timp alături de alte persoane în spaţii închise, călătoria cu mijloacele de transport în comun,facilitând astfel răspândirea virusurilor. Mai mult, dacă toate acestea sunt dublate de un organism tarat, cu imunitate scăzută, creşte sensibilitatea la virusuri”, arată dr. Viorica Mihalaşcu, recomandând ca şi în perioadele reci să se aerisească bine spaţiile în care se stă, să se facă mişcare în aer liber şi mai ales să se consume multe lichide, fructe şi legume bogate în vitamine.
Tratament
Aşa cum s-a mai amintit, nu există un tratament pentru răceli, dar este recomandată izolarea la domiciliu, odihna şi consumarea unei mari cantităţi de lichide (mai ales ceaiuri cu multă lămâie), în cele 3-10 zile în care boala îşi urmează cursul. Medicii acceptă însă că o serie de medicamente pentru gât, siropuri pentru tuse pot fi de ajutor în ameliorarea simptomatologiei, combaterea febrei şi a durerilor resimţite la nivelul corpului.
„Este, însă, total contraindicat să se administreze antibiotice pentru tratarea răcelii şi mai ales automedicaţia, care poate provoca reacţii alergice extrem de complicate, chiar fatale. Acestea pot fi necesare doar dacă pacientul prezintă boli cauzate de bacterii şi numai la recomandarea medicului specialist”, atrage atenţia dr. Viorica Mihalaşcu, menţionând că prevenirea răcelilor se face prin spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele infectate şi întărirea sistemului imunitar, iar virusurile, prin vaccinare.
Anul trecut, în Buzău s-au vaccinat împotriva gripei sezoniere şi a celei „porcine”(AH1N1) aproape 50.000 de persoane. În perioada octombrie 2010 – aprilie 2011, peste 35.000 de buzoieni au fost diagnosticaţi cu afecţiuni ale căilor respiratorii superioare, alţi peste 20.000 au prezentat diferite forme de pneumonii, iar aproape 100 au fost diagnosticaţi cu gripă.