* 14 la sută dintre elevi renunţă la cursurile şcolare, iar 5 la sută dintre ei fac asta din teamă
* 14 la sută dintre elevi renunţă la cursurile şcolare, iar 5 la sută dintre ei fac asta din teamă
Psihologii şi medicii psihiatri sunt asaltaţi în această perioadă de părinţii îngrijoraţi că micuţii lor se tem să revină la şcoală. Este, deja, de notorietate faptul că finalul vacanţei de vară şi începerea şcolii crează probleme multor copii, stresaţi de evenimentul care pentru alţii constituie prilej de bucuria reîntâlnirii cu colegii. Potrivit statisticilor, evitarea şcolii apare la aproximativ cinci la sută dintre toţi copiii de vârstă şcolară şi afectează în mod egal atât băieţii, cât şi fetiţele. Fenomenul apare cel mai frecvent la copiii cu vârste de 5 – 6 ani sau între 10 -11 ani.
Cauzele fenomenului
Psihologul Petrică Alexa spune că “adeseori vorbim despre o cauză neclară, dar factorii psihologici (cum ar fi anxietatea şi depresia), ca şi cei sociali (lipsa prietenilor, sentimentul de respingere din partea copiilor de aceeaşi vârstă sau agresiunile din partea altor copii) pot contribui decisiv la atitudinea de frondă, singura la care pot recurge copiii, în lipsa altor metode de a-şi descărca furia sau de a lua atitudine. În Buzău, cei mai mulţi dintre copiii afectaţi de fenomenul abandonului şcolar sunt cei ai căror părinţi sunt plecaţi de mult timp la lucru în străinătate. Sunt, însă, şi copii proveniţi din familii stabile, ai căror părinţi fiind prea ocupaţi cu serviciul sau afacerile nu le mai acordă afecţiunea şi timpul de care ei au nevoie, iar abandonul şcolar este una dintre formele prin care copiii încearcă să atragă atenţia asupra lor”.
Subterfugii
Reacţiile copiilor pot fi diferite, în funcţie de factorii care au determinat refuzul lor de a se întoarce la şcoală. Astfel, un copil sensibil “ar putea reacţiona exagerat, simulând o boală sau alte cauze care l-ar ajuta să lipsească de la şcoală, deşi în realitate reacţia lui este motivată de teama faţă de un profesor sau de colegii cu care a avut conflicte. Se plânge de dureri de stomac sau de greaţă, ori alte simptome care să justifice rămânerea acasă. Există, însă, şi copii care vor merge la şcoală fără dificultate, dar devin anxioşi după aceea, astfel că ajung în mod regulat la cabinetul medical, de unde aproape invariabil sunt trimişi la domiciliu şi li se rcomandă investigaţii medicale”, apreciază dr. Nicolae Enache, şeful Secţiei de Psihiatrie Infantilă din cadrul Spitalului Săpoca.
Efectele evitării cursurilor
Evitarea şcolii conduce la deprecierea rezultatelor şcolare şi la probleme în familie şi cu prietenii copilului. În urma unor programe de consiliere, majoritatea copiilor îşi revin, dar la unii reapare tendinţa după o boală adevarată sau după vacanţă.
“Un copil care evită şcoala ar trebui să se întoarcă la cursuri imediat după dispariţia motivului real care l-a ţinut acasă, astfel încât să nu rămană în urmă cu temele şi lecţiile, dar, dacă el nu reacţionează la încurajările părinţilor şi profesorilor, este bine să se apeleze la un psiholog sau psihiatru”, recomandă dr. Carmen Nistor, medic de familie.
Terapii specifice
Pentru a-l ajuta pe copil, este necesar să se recurgă la terapii specifice, care să includă comunicarea între părinţi şi personalul şcolii, urmărirea situaţiei şcolare. În anumite cazuri, vor fi necesare şedinţe de terapie efectuate de psiholog, care includ familia şi copilul, pentru ca toţi să-şi însuşească anumite tehnici comportamentale care-l vor ajuta pe elev să facă faţă stresului ce apare la şcoală”, menţionează psihologul Alexa, care se aşteaptă ca anul acesta să crească reacţiile de refuz de a mai merge la şcoală şi din cauza modificării structurii anului şcolar .
412 buzoieni au renunţat la şcoală
Potrivit statisticilor făcute publice de Comisia Europeană, 14 la sută dintre şcolari abandonează cursurile din diferite motive, ceea ce înseamnă că şase milioane de tineri renunţă anual la studii. Pentru majoritatea dintre aceştia, viitorul înseamnă şomaj, sărăcie sau marginalizare.
În Buzău, potrivit inspectorului şcolar general Florina Stoian, “anul trecut au abandonat şcoala 412 elevi, dintre care 119 (0,65%) din Ciclul primar, 173 (0,91%) din Ciclul gimnazial, 89 (0,49%) elevi de liceu şi 31 (3,71%) elevi ai şcolilor de arte şi meserii, în scădere faţă de anii anteriori”.
Efecte colaterale
Potrivit unui comunicat al CE, se încearcă găsirea unor soluţii prin care abandonul la nivelul UE să scadă sub 10 la sută până în 2020.
Pe lângă dezavantajele la nivel de individ, abandonul şcolar prematur limitează creşterea economică şi competitivitatea, iar cei care abandonează şcoala vor fi, cel mai probabil, în situaţia de a fi asistaţi social, suprasolicitând resursele statului.
Reducerea numărului de tineri care renunţă prematur la studii constituie unul dintre obiectivele fundamentale ale strategiei “Europa 2020” de stimulare a creşterii economice şi creare de locuri de muncă.