* Corpul este o maşinărie vie perfectă, care trebuie întreţinută, fiindcă motorul, adică inima, nu se poate schimba cu uşurinţă
* Corpul este o maşinărie vie perfectă, care trebuie întreţinută, fiindcă motorul, adică inima, nu se poate schimba cu uşurinţă
O dietă care să menţină greutatea corporală la standarde “ideale” este extrem de importantă pentru sănătatea inimii, dar mişcarea şi absenţa fumatului o întreţin, sunt de părere specialiştii în cardiologie. Dacă la 20 de ani ai rezistenţă scăzută la efort, înseamnă că la 40 de ani muşchiul cardiac va fi nepregătit pentru provocările care apar odată cu înaintarea în vârstă, iar asocierea sedentarismului cu fumatul creşte cu peste 50 la sută riscul de infarct sau de AVC.
Alimente sănătoase pentru inimă
O dietă cu puţine grăsimi, colesterol şi sare, dar cu multe fructe, legume, cereale integrale şi produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsime poate ţine la distanţă bolile de inimă, susţin medicii nutriţionişti. Consumul de legume şi peşte, în special somon (bogat în acizi graşi omega 3) reduce, de asemenea, riscul afecţiunilor cardiace. În acelaşi timp, limitarea consumului de alcool la două băuturi pe zi la bărbaţi şi una la femei, protejează inima.
Pentru a preveni riscul unui accident cardiovascular, circumferinţa taliei femeilor ar trebui să nu depăşească 70 cm, în timp ce la bărbaţi este riscant ca aceasta să fie mai mare de 80 cm, arată un studiu efectuat de cercetători americani.
Tutunul, un real pericol
Potrivit specialiştilor cardiologi, fumul de ţigară conţine peste 4.800 de chimicale, dintre care multe pot dăuna inimii şi vaselor de sânge, din cauză că subţiază arterele (aterosleroză), iar ateroscleroza poate duce la infarct. În plus, nicotina din ţigări face inima să lucreze mai greu, creşte ritmul cardiac şi tensiunea. “Vasele de sânge se îngustează şi devin mai rigide din cauza substanţelor nocive din fumul de ţigară, ceea ce îngreunează circulaţia şi suprasolicită inima. De altfel, fumatul presupune foarte multe riscuri, afectând nu numai sănătatea inimii. Cancerul, emfizemul, depresia sau astmul sunt doar câteva dintre afecţiunile declanşate de nicotină. Vestea bună este că prin renunţarea la fumat, riscul de boli de inimă scade substanţial, într-un singur an", atrage atenţia dr. Celine Toader, medic primar specializat în medicina muncii.
Mişcarea regulată menţine tonusul cardiac
Medicii recomandă ca fiecare persoană să-şi facă un obicei din efectuarea unor exerciţii fizice în fiecare zi, cel puţin între 30 şi 60 de minute. „Mişcarea reduce considerabil riscul bolilor de inimă şi, totodată, ajută la menţinerea greutăţii corporale sub control. Greutatea pe care o capătă omul în timp ce îmbătrâneşte este mai degrabă grăsime decât masă musculară, iar kilogramele în plus cresc tensiunea, colesterolul şi riscul de a face diabet. Chiar şi câteva sute de grame pierdute pot face o diferenţă imensă pentru inimă. Scăderea greutăţii cu doar cu 10 la sută, scade nivelul presiunii sângelului, al colesterolului şi reduce riscul de diabet”, arată dr. Toader.
Nevoia de odihnă
Medicul arată însă că nu doar mişcarea, ci şi somnul are un rol extrem de important în menţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular. „Nu trebuie să dormim nici mai puţin de şase ore pe noapte, dar nici mai mult de opt ore", precizează şeful secţiei Cardiologie, menţionând că somnul insuficient sau de calitate proastă predispune la afecţiuni cardiace, fiindcă organismul are nevoie de odihnă pentru a se recupera după efortul de peste zi. De asemenea, sforăitul şi oprirea respiraţiei în timpul somnului sunt semne că inima ar putea avea de suferit.
Prevenţie
Bolile de inimă pot fi prevenite. „Verificarea periodică a tensiunii şi a colesterolului te anunţă din timp că trebuie să iei măsuri. Pentru a rămâne sănătos, trebuie să-ţi măsori tensiunea cel puţin o dată la doi ani, dar poţi cere măsurarea tensiunii ori de câte ori îţi vizitezi medicul de familie (nu este nevoie să fii bolnav pentru asta). Valoarea optimă este mai mică de 120/80 milimetri coloană de mercur. Ar trebui să-ţi măsori colesterolul cel puţin o dată la cinci ani, dar şi mai des de atât, dacă nu te încadrezi în parametrii normali, adică mai puţin de 200 miligrame/decilitru, sau dacă prezinţi alt risc de a face o boală de inimă. Dacă medicul tău consideră că există factori de risc, trebuie să-i urmezi indicaţiile cu atenţie şi responsabilitate”, ne sfătuieşte dr. Viorica Mihalaşcu, director adjunct Sănătate Publică, din cadrul DSP Buzău.
Moştenirea genetică
Moştenirea genetică este unul dintre principalii factori de risc pentru instalarea bolilor cardiovasculare, dar medicii susţin că este eronată concepţia că efectul genelor nu poate fi combătut.
“De exemplu, dacă una dintre rudele apropiate a suferit un infarct sau un accident vascular cerebral (AVC) în jurul vârstei de 50 de ani, există predispoziţie la astfel de probleme, poate chiar mai devreme. Chiar dacă există mutaţii care dau sensibilitate în faţa afecţiunilor cardiovasculare în codul genetic, sau o persoană a avut un stil de viaţă nesănătos în anumite perioade, nu înseamnă că nu se poate reduce considerabil riscul de boală, printr-un stil nou de viaţă, alimentaţie sănătoasă şi mişcare", subliniază dr. Mihalaşcu.