*24 la sută din firmele mici şi mijlocii au dispărut de pe piaţă, iar 60 la sută dintre ele abia supravieţuiesc
*24 la sută din firmele mici şi mijlocii au dispărut de pe piaţă, iar 60 la sută dintre ele abia supravieţuiesc
Mediul de afaceri a devenit din ce în ce mai atractiv, comparativ cu piaţa muncii, atât pentru tinerii buzoieni, cât şi pentru persoanele care fie au fost disponibilizate, fie nu găsesc un loc de muncă sau sunt nemulţumite de remuneraţia primită. Cei mai mulţi dintre cei care demarează o afacere însă, dată fiind lipsa mijloacelor financiare, îşi îndreaptă atenţia spre înfiinţarea unui IMM. În acest moment însă, firmele mici şi mijlocii întâmpină dificultăţi în desfăşurarea activităţii, iar pentru noii intranţi, piaţa reprezintă un mediu nu tocmai prielnic. Astfel, cele mai mari dificultăţi ale IMM-urilor sunt legate de scăderea cererii interne, creşterea inflaţiei şi fiscalitatea excesivă.
Slalom printre crize
Odată cu scăderea consumului şi a cererii interne, firmele îşi vând din ce în ce mai greu produsele sau serviciile şi, totodată, îşi limitează şi producţia. Inflaţia aflată în creştere înseamnă preţuri mai mari şi o scădere a puterii de cumpărare şi, astfel, sunt afectate societăţile, precum şi beneficiarul final. Printre acestea, fiscalitatea excesivă – o problemă destul de veche în ţara noastră – reprezintă o mare dificultate întâmpinată de firmele mici şi mijlocii, dat fiind faptul că doar contribuţiile sociale au o cotă destul de ridicată, la acestea adăugându-se impozitul pe venit şi pe profit în cotă de 16 la sută, taxa pe valoare adăugată de 24 la sută, taxe şi impozite diverse. Birocraţia, corupţia, controalele excesive, costurile ridicate ale creditelor, accesul dificil la credite, întârzieri în încasarea facturilor de la firmele private sau angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului, sunt de asemenea probleme întâmpinate de IMM-uri, probleme ce le îngreunează activitatea şi le diminuează câştigurile firmelor de pe piaţă, creând mari bariere pentru cele care vor să pătrundă pe această piaţă.
“În acest moment, nu ştiu care domeniu al economiei este mai activ şi ar da o şansă unui IMM nou înfiinţat, deoarece criza a afectat toate sectoarele. 24 la sută dintre întreprinderile mici şi mijocii sunt în stare de faliment sau au falimentat deja, este un procent foarte mare. 60 la sută şi-au scăzut activitatea. Este normal să scadă producţia, din moment ce economia şi consumul sunt blocate. Programele europene prin care se pot primi fonduri nu sunt semnificative, deoarece ori se adresează start-up-urilor, ori firmelor foarte mici care au, de obicei, ca profil de activitate serviciile, şi astfel totul este foarte greu pentru IMM-uri”, a explicat Ştefan Davidescu, preşedinte al Federaţiei Patronale a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Buzău.
Facilităţi pentru obligaţii multe
În judeţul Buzău, tinerii antreprenori, precum şi vechii întreprinzători au considerat fondurile europene un sprijin binevenit, de care aveau nevoie în această perioadă de criză. Cu toate acestea, banii nerambursabili pot ajunge să transforme, în multe cazuri, o finanţare într-o povară.
Astfel, pentru două programe desfăşurate în prezent de Agenţia pentru implementarea proiectelor şi programelor pentru IMM-uri, s-au înscris multe dintre firmele buzoiene. În acest sens, în Programul Kogălniceanu s-au înscris 34 de firme din judeţul nostru, dintre care 26 au fost acceptate pentru finanţare, 7 sunt pe lista de aşteptare, iar 2 au fost respinse la evaluare. La nivel naţional, din acest program fac parte peste 2.000 de firme mici şi mijlocii. Pe de altă parte, în Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, respectiv înfiinţarea SRLD-urilor, s-au înscris 105 societăţi buzoiene. Anul acesta, programul are un buget de 21 de milioane de lei şi vizează susţinerea a peste 1.100 de tineri întreprinzători.
Dependenţa de UE
“Această criză a bulversat toată economia, deoarece a îmbrăcat toate aspectele. Suntem legaţi de economia europeană, care ne-a afectat mai ales la nivel de panică şi încă ne afectează. Pentru a accesa un program european, trebuie să ai o capacitate financiară să poţi să susţii proiectul sau o parte a acestuia. La noi, fondurile europene sunt accesate, de obicei, de firme puternice.
Au făcut proiecte şi au primit şi finanţare Eximprod, Concas sau Somet, mai puţin firmele mici. În zona Buzăului, oamenii de afaceri oricum se descurcă mai mult singuri, nu sunt deschişi asocierilor sau colaborărilor”, a mai precizat Ştefan Davidescu.
Cu toate acestea, atât în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, cât şi simpla desfăşurare a activităţii pe piaţa românească, reprezentanţii IMM-urilor buzoiene consideră că “politica fiscală a statului conduce la dorinţa întreprinzătorilor de a-şi închide afacerea”.