Partidul Democrat Liberal nu se rezumă la acțiunile de conștientizare a românilor asupra consecințelor pe care
introducerea accizei suplimentare la carburanți le are asupra vieții de zi cu zi, susține președintele interimar al organizației PDL Buzău, Raul Florescu. Într-o declarație pe care a acordat-o cotidianului OPINIA, el spune că partidul său a promovat în Parlament inițiative legislative prin care a cerut atât anularea taxei pe carburanți, cât și a celei pe stâlp. „Partidul Democrat Liberal a cerut anularea taxei pe carburanți și a taxei pe construcții speciale nu doar prin vorbe sau acțiuni de imagine, ci prin inițiative legislative promovate în Parlament. Astfel, PDL este singurul partid care a cerut constant și anularea nu doar a accizei de 7 eurocenți pe carburanți, ci și a taxei pe construcții speciale, <taxa pe stâlp>, cum este cunoscută. Taxa pe stâlp nu este atât de vizibilă ca acciza suplimentară pe benzină și motorină, dar este cel puțin la fel de nocivă pentru firme, companii și populație, pe termen mediu și lung”, a spus Florescu.
Liderul interimar al organizației județene a Partidului Democrat Liberal mai spune că, imediat ce va ajunge la guvernare, PDL va desființa aceste taxe, dacă actuala majoritate PSD-UDMR-UNPR-PC va respinge inițiativele legislative ale PDL care vizează anularea acestora.
Raul Florescu a atras atenția și asupra unei noi taxe pe care guvernul socialist al lui Victor Ponta vrea să o introducă: „Ultima găselniță în domeniul taxării a guvernului PSD-UDMR-UNPR-PC este taxa de 2 sută din venit pe care Romsilva vrea să o introducă agențiilor de turism și proprietarilor de hoteluri, pensiuni și restaurante din zonele montane. Romsilva vrea această taxă, chipurile, pentru ca din banii obținuți să fie finanțate ariile natural protejate. Partidul Democrat Liberal îi cere lui Victor Ponta să respingă inițiativa Romsilva. Ajung 35 de taxe și impozite mărite sau introduse de guvernele conduse de acesta!”, spune Raul Florescu, care amintește că PDL a fost primul partid care a atras atenția că politicile fiscal-bugetare ale Guvernelor Ponta sunt nocive pentru economie.
„Soluția Partidului Democrat Liberal este cea a politicilor curajoase de relaxare fiscală și de relansare a economiei care să o aducă din stadiul de supraviețuire în cel de dezvoltare”, a conchis președintele interimar al PDL Buzău.
Ce este impozitul pe stâlp
Impozitul pe construcțiile speciale sau impozitul pe stâlp este datorat de persoanele juridice române – cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare și persoanelor juridice fără scop patrimonial -, persoanele juridice străine cu sedii permanente în România și persoanele juridice cu sediu social în România înființate potrivit legislației europene și se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 la sută asupra valorii construcțiilor neimpozitate, conform Ordonanței de Urgență nr. 102/2013. Impozitul pe construcții nu este același cu impozitul pe clădiri, fiind vorba despre impozite diferite, care se aplică, ambele, în anul 2014; primul este administrat de unitățile fiscale subordonate ANAF, iar al doilea de primării. Impozitul pe construcții reprezintă venit la bugetul de stat, iar impozitul pe clădiri la bugetele locale. Impozitul pe construcții este un impozit nou introdus începând din anul 2014, care se aplică doar în cazul persoanelor juridice, asupra construcțiilor sau investițiilor la acestea, pentru care nu se plătește impozit pe clădiri. Impozitul pe construcții are regim autodeclarativ (declarația se completează de contribuabil, iar modelul urmează a se aproba prin ordin ANAF), se depune până la data de 25 mai a anului de impunere, pe când nivelul impozitului pe clădiri e stabilit la nivelul unității administrativ-teritoriale și se comunică prin decizie de impunere, de către primărie. Unitățile fiscale subordonate ANAF nu au preluat sub nicio formă administrarea vreunui impozit sau taxă de la bugetele locale.