660 miliarde lei venituri suplimentare și 800 miliarde lei prejudicii
Județul Buzău ocupă locul întâi pe țarăîn ceea ce privește neregulile descoperite de inspectorii Camerei de Conturi, iar municipiul reședință de județ este campion din acest
punct de vedere. Cel puțin așa rezultă dintr-un document al Curții de Conturi a României privind evaluarea abaterilor constatate de camerele de conturi la nivelul unităților administrativ-teritoriale din întreaga țarăîn primele șapte luni ale anului 2013.
Astfel, la capitolul ,,Venituri suplimentare” – care reprezintă venituri ale instituțiilor publice neevaluate, neînregistrate și neîncasate -, Buzăul figurează cu suma-record de 66,750 milioane lei (667,5 miliarde lei vechi). Aceasta în condițiile în care ocupantul locului secund, județul Brăila, este cotat cu 33,283 milioane lei, adică mai puțin de jumătate, iar județul cel mai ,,cuminte”, Arad, are înscrisăîn dreptul său suma de 972.000 lei. De asemenea, la capitolul ,,Prejudicii”, județul Buzău are o estimare de 81,704 milioane lei (817,04 miliarde lei vechi), față de locul al doilea, Constanța, cu 42,156 milioane lei, și de ultimul loc, Ilfov, cu 573 mii lei.
Rolul covârșitor în acest clasament al rușinii îl are Primăria Buzău, așa cum reiese din Raportul privind finanțele publice locale pe anul 2012 la nivelul județului Buzău, aflat pe site-ul Curții de Conturi a României. Astfel, la capitolul ,,Venituri suplimentare”, Primăria Buzău deține partea leului, cu 56,677 milioane lei – respectiv 566,7 miliarde lei vechi, din suma de 67.676 milioane lei cât reprezintă totalul pe județ. La capitolul ,,Prejudicii”, aceeași instituție apare cu suma de 46,638 milioane lei – adică 466,38 miliarde lei vechi -, din totalul de 81,912 milioane pe întreg județul.
Plăți ,,la negru“ către Ecogen
Cotidianul OPINIA a prezentat, cu diverse ocazii, multe dintre neregulile
descoperite de inspectorii Camerei de Conturi la Primăria Buzău, în special la societățile aflate în subordinea acesteia. Revenim, astăzi, cu alte aspecte, la fel de grave, incluse în raportul sus-amintit.
Astfel, conform inspectorilor financiari, în perioada 2011-2013, Primăria a plătit, fără nicio bază legală, către societatea cu capital majoritar privat Ecogen Energy SA, suma totală de 30,342 milioane lei (303,42 miliarde lei vechi), sub formă de subvenții, în ciuda hotărârii Consiliului Local care prevede că acestea trebuie să fie acordate Regiei Autonome Municipale. Aceste plăți s-au efectuat în baza unui contract încheiat între primarul Constantin Boșcodealăși conducerea Ecogen, fără ca primul să fie împuternicit în acest sens de către Consiliul Local, singurul ablilitat, prin lege, să aprobe subvenții sau alte forme de sprijin financiar din bugetul local. Conform sursei citate, decontarea acestor sume s-a făcut fără a avea în spate facturi sau alte documente (deconturi justificative), întocmite pe numele Primăriei Buzău, care să certifice prestarea serviciilor plătite și, implicit, exactitatea sumelor de plată. Mai mult, numai în anul 2012, Primăria Buzău a achitat către Ecogen cu 2,181 milioane lei (21,81 miliarde lei) mai mult decât chiar și în contractul-cadru încheiat de primarul Boșcodeală.
Fără control managerial
Raportul Camerei de Conturi mai arată faptul că Primăria Buzău nu a elaborat și implementat sistemul de control managerial în conformitate cu prevederile unui ordin al Ministerului Finanțelor Publice, în prezent nefiind nicio persoană abilitată să monitorizeze, să coordoneze și săîndrume, din punct de vedere al metodologiei implementării controlului intern, nu s-au elaborat proceduri de control pentru prevenirea producerii fraudelor, pierderilor și erorilor. Oare de ce?
Skoda cu bucluc
Poate, dacă ar fi existat acest sistem de control și prevenire interne, primarul Constantin Boșcodeală ar fi aflat că achiziționarea, în anul 2012, a autoturismului Skoda cu o capacitate cilindrică de 1.968 centimetri cubi, la prețul de 28.000 euro (respectiv 124.000 lei, sau 1,24 miliarde lei vechi), nu este legală, întrucât normele legale privind cheltuielile administrațiilor și instituțiilor publice interzic achiziționarea de autoturisme mai scumpe de 18.000 euro și cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cetimetri cubi.