Lume multă luni pe una din aleile Cimitirului Dumbrava cu ocazia inaugurării copiei celebrei statui „Rugăciune”, realizată de marele Constantin Brâncuși. Artiști plastici, oficialități locale
sau oameni simpli au fost alături de reprezentanții Clubului Rotary Buzău, care au dus la bun sfârșit unul dintre cele mai îndrăznețe proiecte: acela de a reda municipiului cea mai importantă lucrare de artă, după ce în 2005 aceasta a fost furată chiar din cimitir și a dispărut fără urmă.
Din păcate însă, deși evenimentul fusese programat încă de anul trecut, atunci când statuia era gata, reprezentanții Primăriei nu au fost în stare să își respecte partea lor de înțelegere. Mai exact, viceprimarul Fănică Bârlă își luase, în vara trecută, angajamentul că primăria va pune la punct un sistem modern de supraveghere a operei de artă. Ieri însă, când statuia era pe soclu, nici vorbă de sistem de alarmă sau camere de supraveghere. Viceprimarul a venit în schimb cu aceleași promisiuni, astfel încât doar norocul să facăîn așa fel ca „Rugăciunea” să nu fie furată pentru a treia oară.
Noua copie a fost turnată în bronz la o turnătorie din Arad, fiind sculptată ulterior de către artistul buzoian Ciprian Dominoschi. Soclul a rămas cel original, cu semnătura lui Brâncuși. Rotarienii așteaptă ca pe viitor inițiativa lor să fie continuată de autorități, care să realizeze și, bustul avocatului Petre Stanescu, pentru ca grupul statuar să fie complet.
„Știind că această statuie celebră nu a fost găsită după ultimul furt, am vrut să oferim noi, Clubul Rotary, ceva frumos Buzăului. Ne-am unit puterile, am organizat un bal caritabil la care am strâns o parte din fonduri. Am fost ajutați și de Primărie și de Consiliul Investitorilor Străini și încet-încet am reușit să realizăm această statuie pe care astăzi (n.r. – luni) am adus-o la locul ei. Înainte am plimbat <Rugăciunea> prin licee, pe la mai multe evenimente din municipiu, pentru ca buzoienii să vadă cine a fost marele Brâncuși. Costurile realizării acestei statui au fost de aproximativ 40.000 de lei”, a declarat Beno Goldstein, președintele Rotary Club Buzău, cel care, alături de Dan Camer, au inițiat proiectul.
„Este o acțiune realizatăși cu sprijinul Consiliului Investitorilor Străini Buzău. Este o replică fidelăși valoarea operei în sine este a formei pe care Brâncuși a redat-o, făcând legătura cu simbolistica religioasă a femeii îndurerate”, a declarat Valeriu Șușnea, președintele Uniunii Artiștilor Plastici Buzău.
„Pentru a nu se întâmpla ceea ce s-a întâmpla în 2005, așa cum am promis, vom instala camere de luat vederi și un sistem care să ne protejeze de orice de vandalism sau furt. O vom monitoriza din sediul Primăriei, acolo unde sunt monitorizate toate camerele de luat vederi din municipiu. Vor fi camere cu senzori, iar când se va întâmpla ceva, va fi semnalat în pupitrul de comandă și o echipă de intervenție rapidă se va deplasa aici. Eu știam când va avea loc inaugurarea și am făcut toate demersurile ca în câteva zile să vină specialistul care să vadă de unde alimentăm cu energie electricăși ce sistem wireless este în zonă… Până atunci vom apela la sprijinul poliției comunitare care patruleză în zonă. Sperăm să nu se întâmple nimic”, a declarat viceprimarul Fănică Bârlă.
„Este destul de complicat să faci o asemenea copie, pentru că trebuie să studiezi foarte bine opera în sine. S-au făcut multe fotografii din toate unghiurile, am studiat amprenta lăsată de artist pe modelaj, s-au făcut multe măsurători la lucrarea originală, care se află la Muzeul Național de Artă. Pentru a realiza această statuie am folosit un mulaj aflat la Muzeul Județean Buzău. Din păcate acel mulaj este din beton și în timp picioarele statuii s-au deteriorat și au dispărut. De aceea am fost nevoit să reconstruiesc eu picioarele, iar pentru asta a trebuit să studiez în amănunt originalul. Chiar dacă este o copie, lucrarea are valoare artistică pentru că respectă fidel originalul lui Brâncuși. Recunosc că realizând această lucrare am simțit o presiune comparabilă cu cea pe care am avut-o când am călcat în Capela Medici din Florența”, a declarat sculptorul Ciprian Dominoschi.
„Cred că oricine trebuie să beneficieze de artă, indiferent dacă este străin sau este buzoian. Arta te îmbogățește sufletește și te educă. De aceea noi, membrii Consiliului Investitorilor Străini Buzău, am răspuns apelului venit din partea Clubului Rotary. Ne-am simțit mândri să facem ceva nu neapărat pentru Buzău sau România, ci pentru toți iubitorii de artă din lume. Spun asta pentru că adevărata artă, așa cum este opera lui Brâncuși, este universală, indiferent unde este ea amplasată”, a declarat Angelo Serafin, președintele Consiliului Investitorilor Străini Buzău.
Povestea unei iubiri imposibile
Ansamblului funerar a fost montat în cimitir în urmă cu un secol, pe socluri din piatră de Măgura cioplite chiar de Brâncuși și semnate de acesta. Pentru montarea celor două piese ale ansamblului funerar, Brancuși a venit la Buzău și a locuit într-o casă pe strada Păcii. Statuia „Rugăciune” este deosebit de importantă, întrucât ea reprezenta o cotitură marcantă în arta sculpturală mondială, respectiv trecerea de la sculptura clasică (figurativă) la cea modernă (abstractă). În prezent, originalele („Rugăciune“ și „Bustul lui Petre Stănescu“) se afla la Muzeul Național de Artă al României.
Ansamblul funerar a fost comandat la Paris de buzoianca Eliza Stănescu (născută Seceleanu), ca urmare a morții soțului ei, Petre Stănescu, cu care s-a căsătorit dintr-o mare dragoste, în pofida bolii acestuia și a împotrivirii familiei ei.