Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor de la Rușețu va fi absorbită de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor – Palas
(județul Constanța), care, de altfel, din 2002 încoace, o patronase neoficial. O dată cu stațiunea de la Rușețu, alte două unități de cercetare – S.C.D.C.O.C. Bilciurești, județul Dâmbovița și S.C.D.C.O.C. – Reghin, județul Mureș – vor fuziona cu Institutul Palas care va fi astfel reorganizat, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern inițiat de Ministerul Agriculturii, la propunerea Academiei de științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (A.S.A.S.).
În urma fuziunii, cele trei stațiuni de cercetare, între care și cea de la Rușețu, județul Buzău, vor fi desființate ca entități cu personalitate juridică. Care sunt motivele reorganizării? Cercetarea, activitatea de bază a institutului ar fi trebuit să fie finanțată necondiționat, conform Legii nr. 45/2009, de către statul român, prin bugetul Ministerului Agriculturii. Or, în Legea Bugetului de stat pe 2014, a fost introdus un articol care spune că unitățile de cercetare care nu au hotărâre de reorganizare nu pot fi subvenționate de la bugetul de stat. Teoretic, prin adoptarea proiectului de hotărâre în cauză, va fi înlăturat obstacolul din calea finanțării institutului, însă nu știe nimeni dacă nu se vor ivi alte piedici. Cert este că potrivit specialiștilor, prin aplicarea Legii nr. 45, o parte din rețeaua de cercetare din sectorul ovinelor și caprinelor ar fi dispărut. Întrucât institutele de cercetări din alte domenii de activitate au refuzat să preia respectivele unități, s-a „sacrificat” institutul din Constanța, care, din 2002 încoace, le patronase neoficial.
Odată adoptat acest proiect de hotărâre, Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor – Palas va prelua activitatea și patrimoniul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor – Bilciurești, al Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor – Reghin, precum și patrimoniul și activitatea Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor – Rușețu.
,,Materialul biologic vegetal și animal din domeniul public și privat al statului ori bunurile proprii, cu datele de identificare prevăzute într-o anexă a proiectului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor Rușețu, situate pe terenuri proprietatea A.S.A.S., rămân sau trec, după caz, în domeniul privat al Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor Rușețu și se transmit în proprietatea A.S.A.S., cu titlu gratuit, potrivit legii și protocolului încheiat între ASAS, MADR și stațiune nr. 121.244/10.01.2012”, se arată în proiectul de act normativ.
Potrivit acestuia, personalul încadrat la I.C.D.C.O.C. – Palas Constanța este exclusiv personal contractual, iar prin această reorganizare nu se efectuează nicio reducere de personal, promit oficialii de la Agricultură.
Cum s-a ajuns la fuziune?
În 2011, Stațiunea de Dezvoltare pentru Ovine Rușețu avea șanse să fie repopulată și să își relanseze activitatea de cercetare și ameliorare a raselor de ovine și caprine printr-o colaborare cu un investitor privat din județul Brăila. Iar soluțiile salvatoare pentru unitatea fanion de cercetare în domeniul zootehnic din județul Buzău veneau chiar din partea reprezentanților Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești“, care au decis să treacă unitatea din Rușețu în subordinea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas.
Stațiunea Experimentală Rușețu, un nume cu renume
Activitatea de cercetare în domeniul zootehnic în comuna buzoiană are tradiții încă din anul 1919, aici funcționând Stațiunea experimentală zootehnică Rușețu, munca de cercetare luând apoi amploare după 1969, când, pe lângă activitatea de la herghelia ce funcționa în comună, reprezentanții Ministerului Agriculturii de la acea vreme au dat în folosință noi suprafețe de teren pentru baza furajeră și au inițiat construirea de clădiri noi pentru laboratoare și producție, dotate cu aparatura necesară pentru efectuarea cercetărilor specifice.
Potrivit monografiei ,,Rușețu – satul de pe Domeniile Coroanei – 500 de ani de
atestare documentară”, lucrare realizată de Valeriu Niculescu și Emil Țepeluș, activitatea desfășurată aici a permis ca unitatea să devină una din principalele stațiuni experimentale din subordinea Institutului de Cercetări Zootehnice. Astfel, aici s-a reușit crearea unor noi rase de animale, cum ar fi : porcul românesc de carne, numit și porcul de Rușețu, tipul de cal semigreu și ovine pentru lână și pentru lână și carne. Potrivit aceleiași surse, inițial în ceea ce privește ovinele, Domeniul Coroanei a livrat
exemplare de țigaie ameliorată cu Merinos, iar până în 1935, când s-au procurat oi țigăi, existau aici varietatea ruginie de la Slobozia și s-au crescut și ovine Carnabat. Ca stațiune specializată strict în creșterea ovinelor se transformă în 1981, printr-un decret de la nivel central, urmare a activităților și eforturilor cercetătorilor din Stațiunea Rușețu în același an se declară rasa de creație autohtonă, țigaia de Rușețu.