De luna viitoare, cel mai probabil, primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, se va împărți între Primărie, Judecătoria Brașov și Tribunalul Dâmbovița. Acolo, luni, judecătorul de cameră
preliminară a respins toate cererile și excepțiile formulate de către cei trei inclupați în dosarul ,,Orizont” – Constantin Octavian Boșcodeală, Viorica Stana și Nicolae Trandafir,
s-a pronunțat pentru legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul întocmit de procurorii DNA Ploiești în dosarul nr.68/P/2009 privind pe inculpații sus-menționați, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Cu alte cuvinte, a dispus începerea judecății cauzei privindu-i pe cei trei inculpați. Decizia poate fi contestată în trei zile de la comunicarea către părți, însă, cel mai probabil, contestația va fi respinsă. Astfel că, din septembrie, primarul Buzăului trebuie să-și treacă în agendă și termenele din dosarul ,,Orizont”, probabil cel mai mare tun imobiliar dat vreodată la Buzău.
Acolo, Constantin Boșcodeală le promisese buzoienilor că le va construi un cartier de locuințe sociale. Primarul a uitat repede de promisiunea făcută buzoienilor și, în asociere cu Concas S.A., a început construcția unui cartier rezidențial de sute de vile. Bineînțeles că și-a cumpărat și el una din salariul lui umil, de primar, o vilă de câteva zeci de mii de euro. Casa construită în cartierul „Orizont” de societatea Concas, l-a costat pe primarul Boșcodeală 145.000 de euro, din care, potrivit declarației de avere, mai are de plătit 78.669 de euro către antreprenor, fiind scadent la ,,finalizare”. Însă, în ultimii cinci ani, acest sold a rămas nemodificat.
În acest moment, Boșcodeală este trimis în judecată în două dosare de corupție, cu un prejudiciu de peste 24 de milioane de lei – adică aproximativ 5,3 milioane de euro – și are sechestru pe bunuri de niciun milion de euro. Alte dosare se află în lucru la DNA.
Ce nu se potrivește, însă, este cum dintr-un salariu de doar 3.600 de lei, așa cum el însuși declara recent, după o ședință a Consiliului Local al Municipiului, Constantin Boșcodeală a reușit să fie în topul celor mai bogați primari din țară și între primii cei mai bogați douăzeci și cinci de baroni locali din țară. Asta pentru că salariul lunar declarat abia îi permite să plătească o rată la bancă pentru un apartament cu trei camere, și acela cumpărat cu credit ipotecar pe 30 de ani. Cât despre întreținerea multelor proprietăți pe care le are și pe care magistrații i-au pus sechestru asigurător doar în Dosarul Orizont, nici n-ar ajunge pentru lucrările agricole. Cu toate acestea, primarul Buzăului a ajuns în câțiva ani de mandate să strângă o avere considerabilă:
• imobil – casă de locuit situat în municipiul Buzău, cu suprafață construită desfășurată de 218,39 mp., cota de 1/2;
• apartament situat în municipiul Buzău, cu suprafața utilă de 72,27 mp;
• apartament în municipiul Buzău, cu suprafața utilă de 43,84 mp. ,cota de 1/2;
• suprafața de 48.702, 00 mp. teren arabil situat în extravilanul comunei Amaru, județul Buzău;
• suprafața de 68.995,00 mp. teren arabil situat în extravilanul comunei Amaru;
• suprafața de 50.004,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, județul Buzău – cota de 1/2
• suprafața de 50.000,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, județul Buzău, – cota de 1/2;,
• suprafața de 40.800,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, – cota de 1/2;
• imobil situat în orașul Năvodari, zona Mamaia, format din teren intravilan în suprafață de 194 mp. și casă de vacanță formată din 3 camere și dependințe cu suprafața construită de 81 mp. – cota de 1/2;
• teren în suprafață de 2.930 mp. pădure, situat în extravilanul comunei Stâlpu, județul Buzău,- cota de 1/2;
• teren în suprafață de 670 mp. pășune situat în extravilanul comunei Merei, județul Buzău,- cota de 1/2;
• autoturism marca BMW 525 I;
• remorcă transport ambarcațiuni marca UMBRA RIMORCHI URIM 5B/M.
Cert este că, odată cu Primăria a venit și avuția, deși cu veniturile sale de bugetar declarate de-abia și-ar permite să-și cumpere, cu rată la bancă, un apartament cu trei camere. Potrivit declarației de avere, Boșcodeală a câștigat, în 2012, din leafa de primar, 39.798 de lei, adică aproximativ 3.400 de lei pe lună (potrivit ultimei declaratii de venit, postată pe site-ul Primăriei Buzău în 2013). Nici soția sa nu aduce mulți bani acasă, câștigând 19.200 de lei, în 2012, ca profesor la Liceul „Spiru Haret” din Buzău. Familia nu mai are alte surse de câștig declarate.
Cu aceste venituri oficiale, edilul PSD s-a pricopsit cumva cu opt terenuri în municipiul Buzău și în comunele Amaru, Năvodari, Stâlpu, Merei.
Se pare că tocmai casa din “Orizont” i-a atras cercetarea penală într-un nou dosar deschis de procurorii DNA Ploiești, strâns legat de dosarul în care, în luna mai, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu consecițe deosebit de grave, alături de doi complici: Viorica Stana (Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău) și Nicolae Trandafir (Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău). Potrivit rechizitoriului, Boșcodeală, Stana și Trandafir, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și prin încălcarea dispozițiilor legale în materia fondului funciar, au făcut posibilă trecerea unei suprafețe de 33 de hectare de teren arabil din domeniul public al statului în domeniul privat al municipiului Buzău. Boșcodeală spune că procurorii DNA nu au nicio probă concretă împotriva sa. Însă, pe 18 iulie, instanța de la Tribunalul Dâmbovița, care a preluat dosarul de corupție al primarului Buzăului, Constantin Boșcodeală, a admis probele procurorilor DNA și a declanșat judecarea pe fond a dosarului.
Însă, problemele cu legea ale edilului-șef al Buzăului nu se opresc aici. Procurorii DNA Ploiești ar fi declanșat urmărirea penală în cel puțin două spețe. Una dintre ele ar face referire la deposedarea ilegală a Stațiunii de cercetare și dezvoltare legumicolă de încă 240 de hectare. În dosarul ,,Orizont 2”, primarul Boșcodeală, dar și consilierii locali din perioada 2002-2006, ar fi în atenția oamenilor legii pentru subevaluarea terenului de 33 de hectare, teren pentru care edilul a fost deja trimis în judecată și care a făcut apoi obiectul a trei asocieri în participațiune cu trei societăți comerciale. Una dintre ele este chiar firma care a construit cele câteva sute de locuințe din cunoscutul cartier rezidențial aflat la ieșirea din municipiu, spre Mărăcineni.
Procurorii DNA efectuează, se pare, cercetări, în cazul contractului de asociere în participațiune cu SC Concas SA Buzău, condiderându-se că Boșcodeală ,,a fost interesat” în această asociere, ,,beneficiind de o locuință în cartierul rezidențial construit de societatea respectivă”, se arată în rechizitoriul DNA.
Un al doilea dosar în care ar fi fost declanșată urmărirea penală este cel privind societatea Urbis Serv, prejudiciul total fiind, conform anchetatorilor, de 135.000.000 lei, echivalentul a 33 de milioane euro. Surse judiciare dau ca sigură trimiterea în judecată, până la sfârșitul anului, a primarului Constantin Boșcodeală și în acest dosar, pentru fraudă și corupție, alături de mai mulți responsabili ai societății. Motivul ar fi încheierea mai multor contracte, în valoare de zeci de milioane de lei, prin atribuire directă și nu prin licitație publică, așa cum prevede art.9 lit c) din OUG nr. 34/2006.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au menționat că inculpații – Constantin Octavian Boșcodeală, Viorica Stana și Trandafir Nicolae – ,,în calitățile menționate, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și prin încălcarea dispozițiilor legale în materia fondului funciar, au făcut posibilă trecerea unei suprafețe de 33 ha teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Terenul respectiv se afla în administrarea Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activității de cercetare și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operațiuni.
În realizarea obiectivului infracțional, inculpatul Constantin Octavian Boșcodeală, invocând o prevedere din Legea Fondului funciar 18/1991, în calitate de președinte al Comisiei municipale de aplicare a legii fondului funciar, a solicitat Prefecturii Județului Buzău – Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – restituirea a 33 ha teren care au aparținut fostului izlaz comunal. În documentele transmise Prefecturii se menționa că suprafață respectivă este în administrarea unei societăți comerciale, S.C. SERIBUZ Să Buzău.
În baza documentelor transmise (referat și tabel privind situația tarlalelor și parcelelor aferente suprafeței de 33,00 ha. aparținând fostului izlaz comunal), prefectul a emis Ordinul nr. 146/24.07.2001. Deși Ordinul Prefectului se referea la suprafață de 33 ha, aparținând fostului izlaz, administrată de S.C. SERIBUZ SA, Primăria Municipiului Buzău – prin inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian (ca primar) – a preluat, la data de 19.11.2001, cu avizul inculpatei Viorica Stana – director O.C.A.O.T.A. Buzău și al lui Elena ștefan – reprezentant A.D.S (decedată) – o suprafață de aceeași mărime, însă nu de la S.C. SERIBUZ SA, ci de la Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă Buzău – reprezentată de inculpatul Trandafir Nicolae, pe un cu totul alt amplasament. Suprafața preluată aparținea domeniului public al statului, fiind vorba de un teren destinat producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare, cu potențial economic mai mare, datorită poziționării. Prin punerea în aplicare a Ordinului nr. 146/24.07.2001, s-a urmărit un alt scop decât reconstituirea efectivă a izlazului comunal al municipiului Buzău. Această punere în aplicare a reprezentat doar o modalitate menită să îmbrace într-un aspect de legalitate împrejurarea că Primăria Municipiului Buzău – reprezentată de inculpatul Constantin Octavian Boșcodeală – a obținut o suprafață de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor orașului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (așa cum
s-a și întâmplat în realitate) și nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată, unde se aflau – de fapt – terenurile S.C. SERIBUZ SA ce ar fi trebuit predate și care prezentau un potențial economic scăzut.
Contribuția inculpatei Viorica Stana, la acel moment director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău, a constat în conceperea și semnarea unui proces-verbal, înregistrat la Oficiul de Cadastru la 19.11.2001, prin care, contrar dispozițiilor ordinului menționat al Prefectului și propriului său referat din 17.07.2001, terenul de 33 ha a fost predat către municipiu nu din suprafața administrată de S.C. SERIBUZ SA Buzău, ci din cea folosită de Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Procesul verbal a fost semnat de primarul Constantin Octavian Boșcodeală și de Trandafir Nicolae, la acel moment director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Faptele inculpaților au avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 ha preluat nelegal, aflat în domeniul public al statului, destinat exclusiv activității de cercetare și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare la nivelul Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultura Buzău și exceptat de lege de la reîntregirea izlazului comunal, precum și prejudicierea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultura Buzău, prin lipsa de folosință a suprafeței respective, cuantificată de reprezentanții săi legali la valoarea de 11.528.760 lei”.
Statul român, prin Agenția Domeniilor Statului București, s-a constituit parte civilă în cauză. De asemenea, Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultura Buzău s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 11.528.760 lei.