Marţi, 26 august, plecarea din piaţeta Centrului Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat spre Edineţ, în Republica Moldova, cu escală la Iaşi, ieşire din ţară prin vama Sculeni. În timpul procedurilor vamale, Constantin Marafet primeşte un telefon prin care se specifica că vom fi opriţi de o maşină a poliţiei la ieşirea din vamă. Aşa a şi fost. Din maşina poliţiei a coborât primarul Oraşului Edineţ, Constantin Cojocari, prof. de limba română şi poet. A urcat în autocar ca un Moş Crăciun cu pahare şi „Vinet”, o variantă… mai băubilă de coniac. În timp ce se cânta „Hai să facem hora mare, cei cu inima română”, ochii lui Constantin Cojocari s-au înrourat de lacrimi şi a turnat tuturor ocupanţilor în pahare licoarea bahică. Drumul de la vamă la Edineţ l-am parcurs cu maşina antimergătoare a poliţiei din oraşul de destinaţie.
Miercuri, 27 august, miting solemn dedicat celei de-a 23-a aniversări de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, cu depunere de flori la monumentul „Ştefan cel Mare şi Sfânt”şi la placa comemorativă „Octavian Cirimpei” din piaţa „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, cu discursul consului la Bălţi, Mioara Grigorescu, ce a transmis mesajul Ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţeanu, cu ocazia zilei naţionale, discursul primarului oraşului Edineţ şi acordarea în această zi festivă a titlului de cetăţean de onoare dlor Horia Zilieru şi Constantin Marafet. Constantin Marafet a făcut parte, la invitaţia primarului oraşului Edineţ, dintre oficialităţile care au depus flori. A urmat, în incinta Casei de Cultură din Edineţ, un concert festiv al orchestrei de muzică populară „Ciocârlia” a Casei de Cultură şi a grupurilor de dans „Vodograi”, „Graţie” şi formaţia „Zori de zi” (România), condusă de Ctin Ungureanu, care a primit diplomă de gratitudine din partea primarului oraşului Edineţ, Constantin Cojocari. Şi cel mai aşteptat moment, gala laureaţilor Festivalului Internaţional de Creaţie Literară „Titel Constantinescu” Edineţ (Republica Moldova)- Râmnicu Sărat (România) a celei de-a VII-a ediţie, un parteneriat public şi privat între: Asociaţia „Renaşterea Râmniceană”, Editura Rafet, Primăria şi Consiliul Orăşenesc Edineţ, Primăria şi Consiliul Local Râmnicu Sărat şi Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”. Preşedinte de onoare al festivalului, Horia Zilieru. Înainte de înmânare premiilor Constantin Marafet a spus: „Ziua de astăzi a făcut să ne întâlnim. Acest festival a pornit la o cafea cu Vasile Ghinea, dintr-o necesitate, dintr-o neputinţă şi a început acum şapte ani să dau în fiecare an câte 12 premii. Singur nu puteam juriza şi am strâns lângă mine mai mulţi scritori”. Juriul festivalului: Emil Lungeanu – preşedinte, membru al Comitetului de Conducere al Filialei Bucureşti/ Proză, a Uniunii Scriitorilor din România, Dan Mircea Cipariu – preşedinte al Filialei Bucureşti/ Poezie a USR, Emilian Marcu – membru al Comitetului de Conducere al Filialei Bacău a USR, Tudor Cicu – membru USR, Viorel Dinescu – membru al USR, Mioara Bahna – critic literar, Constantin Marafet – fondatorul şi organizatorul festivalului, membru al USR, a hotărât, din numărul de 1021 de manuscrise participante la concurs, acordarea a 12 premii literare:
– Premiul „GRIGORE RADU STĂNESCU” – „TREPTE” – de Valentina
BECART (România), înmânat de Floarea STĂNESCU
– Premiul „C.C. DATCULESCU” – „PASĂREA MĂIASTRĂ” – de Ion
POPESCU–BRĂDICENI (România)
– Premiul „SLAM RÂMNIC” – „CONSTELAŢIA TĂCERII-SUB
SEMNUL TRANDAFIRULUI” – de Vasile GHINEA
– Premiul „FLORICA CRISTOFOREANU” – „LA HANUL DINTRE
CLIPE” de Vasile PONEA (România)
– Premiul „VICTOR FRUNZĂ” – „SIMFONIILE VISELOR PIERDUTE”
– de George CĂLIN (România)
– Premiul „MIRCEA MICU” – „CEI CE SE ÎNTORC SPRE SEARĂ” – de
Geo GALETARU(România)
– Premiul „DUMITRU CRĂCIUN” – „VERSURI ALESE”, de
GUILLAUME APOLLINAIRE– traducător, Petre DINCĂ (România), înmânat de Mioara BAHNA
– Premiul „ALEXANDRU SIHLEANU” – „SATUL DE GRANIŢĂ” – de
Alexandru ŞCHENDREA (Chişinău, Rep. Moldova), înmânat de Constantin COJOCARI
– Premiul „OCTAVIAN MOŞESCU” – „CĂLĂTOR PRIN LUMEA
DEŞARTĂ” – de Costel BUNOAICA (România), înmânat de Tudor CICU
– Premiul „DUMITRU PRICOP” – „CARAGIALE… FANTASTICUL” –
de Constantin CODRESCU şi Eliza ROHA (România), înmânat de Emilian MARCU.
– Premiul „FĂNUŞ NEAGU” – „CAVALERII APOCALIPTICI.
PSALMODIERI ÎN VÂRFUL MUNTELUI” – de Adrian BOTEZ (România)
– Marele Premiu „TITEL CONSTANTINESCU” – „ŞI DE-O FI SĂ MOR”
de Vasile TĂRÂŢEANU (Ucraina), înmânat de Emil LUNGEANU.
Premiul a constat din tipărirea cărţilor premiate, cu o diplomă care consfinţeşte premiul acordat, în care se regăsesc semnăturile organizatorului Constantin Marafet şi a preşedintelui juriului Emil Lungeanu. În plus Primăria oraşului Edineţ, în persoana primarului Constantin Cojocari, a înmânat câte o diplomă nominală „în cadrul Festivalului Internaţional de Creaţie Literară „TITEL CONSTANTINESCU”, Edineţ (Republica Moldova) – Râmnicu Sărat (România), pentru contribuţia substanţială la dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre românii de pretutindeni” şi o statuetă reprezentând o persoană feminină, cu aripile desfăcute, iar braţele întinse sprijină emblema oraşului Edineţ. Vasile Pleşcanu a conchis: „Este o premieră a unui festival al graiului românesc. Sunt mândru că dl primar Constantin Cojocari a adunat aici personalităţi din România mare. Este o acţiune cu suflet românesc. Să sper că veţi mai deveni la Edineţ”. Referitor la persoana primarului oraşului Edineţ, Constantin Cojocari, Constantin Marafet a declarat: „Nu am făcut niciun contract. Aşa ceva nu am mai întâlnit. S-a ţinut de cuvânt primarul Constantin Cojocari” şi a mulţumit tuturor partenerilor publici şi privaţi.
După fotografia de grup a laureaţilor a urmat lansarea cărţii „Descifrări tricatrenice”, semnată de Constantin Cojocari (Edineţ, Rep. Moldova) şi artista plastică Tatiana Badeeva (Hmelniţc, Ucraina), prezentată de Mioara Bahna. Dan Mircea Cipariu: „Această carte are doi autori. Am făcut un mic curs de limbă rusă-ucraineană urmând aceste poeme. Sunt convins că această carte anunţă desprinderea de un model paşoptist”. Tudor Cicu: „Sunt versuri rapide, fugare. Între mesajul transmis prin imaginile deosebite de Tatiana Badeeva şi cuvântul durut al poetului Constantin Cojocari stă totuşi semantica cuvântului”. Emil Lungeanu: „Coperta face o sinteză al acestui album. Titlul puţin pretenţios. Are un ton de inocenţă calitatea acestui poet care nu face pe primarul când scrie poezie, nu face poezie când este primar”. Tot aici a fost prezentată cartea Ninei Gonţa, traducerea în limba rusă a cărţii lui Constantin Marafet „În umbra trandafiruluii”. Constantin Marafet şi Nina Gonţa au recitat în limba română şi limba rusă poezia „Balanţa”.
Au încheiat ziua: Dezvelirea bustului lui „Pan Halippa” de la Liceul Teoretic „Pan Halippa” din Edineţ, vizita la Galeria de Arte din oraşul Cupcini, raionul Edineţ, dezvelirea basoreliefului „Dumitru Fusu” din com. Parcova, raionul Edineţ, moment urmat în Parcova de un concert festiv de muzică şi dansuri populare şi o horă mare în care s-au prins mulţi dintre vizitatori.
Joi, 28 august, a debutat cu dezvelirea bustului lui „Mihai Eminescu” de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”din Edineţ, vizita la Muzeul Ţinutului Natal din Edineţ, despărţirea de Constantin Cojocari, primarul de Edineţ, nu înainte de a închina un pahar cu vin, (turnat de el însuşi lângă uşa autocarului), cu urări de viaţă lungă, sănătate şi noroc în alegeri, şi… întoarcerea în ţară.
Sâmbătă, 30 august, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat cu un scurt moment de divertisment pentru relaxarea spiritelor. Din lipsă de Matincă Costea, divertismentul a fost susţinut de dna Valeria Popa, care a interpretat fabula (creaţie personală) „Întrecere”. Faptul că a primit aplauze înseamnă că şi-a atins scopul. O surpriză plăcută mi-a produs prezenţa dlui Dumitru Dănăilă la şedinţa de astăzi, care a dăruit câteva exemplare din ultima sa carte, romanul, „Rătăcit printre milionari”.
A urmat lectorul de serviciu, Maria Mânzală, prof. de creaţie cinematografică la Palatul Copiilor Buzău, cu poezie. Dna Mânzală a prezentat un grupaj de 13 poezii din volumul „Mărturisiri de seară”. Este un liric adolescentin, care încearcă să facă educaţie prin poezie adresându-se acestui segment de vârstă: copii şi tineret. La o cercetare mai atentă, poeta se vrea şi un spirit ludic. Oscilează între stilul clasic şi modern. Universul poetic este divers, încercând să cuprindă metaforic viaţa în toată plenitudinea sa. Eul liric funcţionează onorabil. Este o poezie luminoasă, în care sunt promovate valorile tradiţionale. Poezia „Compoziţie” este chintesenţa artei poetice a dnei Maria Mânzală, care ne duce la Arghezi: „În rime cu căldură/ încerc să mă răsfrâng/ şi-n vers sau strofă pură/ zidesc idei şi gând/ şi mă golesc de tine/ şi arvunesc plecare/ chiar de mă va ucide/ precum o condamnare./ Urca-voi greu şi dinadins/ pe firul curcubeului întins/ să las obârşia-n neant/ prinsă-n luciri de diamant/ voi fi atunci o simetrie/ între măsură, ritmuri şi idee./ Voi fi structură şi cuvânt,/ silabă literă şi cânt”. „În sat”, o altă poezie clară, frumoasă am putea spune, cu o trimitere la „Sara pe deal”: „În zare aleargă/ un dangăt de clopot,/ pe uliţa satului înserarea în ropot/ înalţă şi colbul şi fumul îl toarce./ Şiragul de vite în sat se întoarce./ În poarta cea mare foşneşte dorul/ mama înalţă, cu zâmbet fuiorul,/ întinde în zare/ firul răsucit de prea mult timp./ Alerg şi pulberea de lumină/ stă de pază la poartă/ unde foşneşte dorul,/ când mama înalţă fuiorul.” Momente frumoase, de acea am dori să ne mai viziteze.
„Poezia dnei o aştept întotdeauna. Ascult cu ochii închişi şi mă delectează în mod deosebit. Dna are o adolescenţă continuă în care copilăria îşi spune cuvântul mai tot timpul. Poezia este vibraţia clipelor de zbatere şi înţelepciune”. (Valeria Popa)
„Mă bucur că avem astăzi în mijlocul nostru un om deosebit. Nu i-am citit opera, dar în urma lecturii de astăzi, dna Maria Mânzală scrie o poezie frumoasă, cu un ritm deosebit. Din versurile poetei se desprind duioşia, bucuria de a trăi, dar şi trăirile alături de copiii şi tineretul carierei domniei sale. Este o poezie care se adresează copiilor mai mari, de la clasa a V-a în sus, cu un vers clar şi duios. Un alt fapt pe care l-am desprins din lectură este legătura cu satul natal, care mă duce cu gândul la „Sara pe deal” de M. Eminescu. (Aneta Pioară)
„Particip la cenaclu cam de mult, de prin anii ’60. La Cenaclul „Alexandru Sihleanu” am ajuns acum şi sunt mândru că datorită dlui Ghinea cunosc cronicele care au savoare, şi îl felicit pentru premiul luat la Edineţ. O felicit pe dna Valeria Popa pentru fabula recitată în deschiderea şedinţei. Citeam de curând o vorbă a unui confrate, că românii ar fi putrezi de bogaţi dacă ar da la export poezia, dar, zic eu, mai sunt şi rebuturi. Mi-a reţinut atenţia poezia „Compoziţia”, care este o ars poetica şi se încheie: „Voi fi structură şi cuvânt, / silabă, literă şi cânt”, care îmi aminteşte de „Testamentul” lui Arghezi. Mi-a mai reţinut atenţia poezia „Neamul meu”, cu ideea de patriotism. În altă poezie se simte ideea de sat cu ducere spre Coşbuc şi mai ales „Mama” amintind, şi de rădăcina neamului „Privesc strămoşesc pământ / rădăcini aripi stufoase / urcă tainice, vânoase, / mama, tata şi eu plâng”. Putere de sinteză în „Autoportret”. Poezia dnei Mânzală este, în ansamblu, o poezie solară, „Dorinţa”. Nu găsim încrâncenare, o atmosferă vioaie, veselă”. (Dumitru Dănăilă)
„Îi mulţumim dnei Valeria Popa care a suplinit lipsa dlui Matincă Costea. Îl felicit pe dl Vasile Ghinea pentru reuşita la Edineţ. Sunt încântat că avem în mijlocul nostru o dnă îndrăgostită de creaţia fraţilor Lumière, Auguste şi Louis. Sunt plăcut impresionat că are o voce cinematografică. Sunt în dubii: este introvertită sau este extrovertită? Şi asta mă distrează. În poezia „Mărturisire”, a doua strofă, <şi gândul în arome de nimb> aş schimba nimb cu lumini. În poezia „Lumina”, (îi place să trăiască în lumină), undeva <nevăzută a cuvintelor, / o boabă de rouă / cuibărită pe-o creangă> , aş spune pe fir (rouă). Vă felicit cum aţi creat finalul în „Drum lung”. A creat artă poetică şi vizuală. În „Invenţie” <privesc în negre adâncuri>, aş înlocui cu tainice adâncuri. „Łui…”, trebuia să facă precizarea, cui? „Mama”, iar o poezie superbă. „Robul”, <În întunericul de-afară / stă priveghind smintit>, eu aş schimba smintit, cu smerit. Vă apreciez pentru creaţie”. (Dan Mihail Zanfirescu)
„Sunt mai nou, consider că sunt în perioada de acumulare. Le spun bun venit colegilor de la Buzău. Consider că poezia este oglinda sufletului, este ceea ce ne diferenţiază de necuvântătoare. O felicit pe dna Mânzală pentru întreaga activitate”. (Viorel Dodan)
„Nu mă ruşinez să spun că sunt de modă veche. Fac o apreciere generală. Am apreciat majoritatea poeziilor cu formă clasică, cu rime şi ritm. Abundă de metafore, enumerări, adjective. Sunt consumator de poezie, nu creator. Felicitări”. (Mihai Doina)
„Toată stima şi mândria pentru premiantul de la Edineţ, poet şi critic literar, Vasile Ghinea. Remarcabil efortul lui pentru a duce şi a face cunoscut peste hotare produsul literar al Cenaclului „Alexandru Sihleanu”. Trecem la dna Valeria Popa care îşi creează un nume în direcţia fabulei şi încearcă să creeze o atmosferă de relaxare şi educaţie. Salutăm şi mulţumim pentru efortul de a fi în mijlocul nostru a celor două personalităţi: dl Dumitru Dănăilă şi dna Maria Mânzală. Este astăzi o zi emoţionantă. Dna lector Maria Mânzală este o persoană impregnată de dorinţa de aşi exterioriza sentimentele. A explodat în volumul acesta de poezii, a scris fără voia ei, impinsă de o forţă nevăzută. Putem observa în poezie cum apare starea de muzicalitate, senzaţia de viaţă. Este poezia care mişcă imaginaţia cititorului, o scoate din sedentarism şi o înalţă către forţa divină. Pentru cititor poezia dnei este ca aerul şi trebuie consumată ca aliment. Este o inovatoare în domeniul poetic. În poezie apare şi regizorul în exprimarea poetică. Autoarea este o fiinţă luminoasă şi suflet de copil. Îi doresc să ne mai viziteze. Felicitări!” (Adrian Câmpeanu, preş. Uniunii cititorilor din Râmnicu Sărat)
„Aş vrea să încep prin al felicita şi eu pe dl Ghinea, onorându-ne prin premiul obţinut. Dna Valeria Popa onorează şi suplineşte locul dlui Matincă Costea. Prin fabula d-ei este numită dna fabulei râmnicene. Dna lector de astăzi ne onorează cu prezenţa în cadrul adunării noastre de suflet. Apreciez modestia dnei, dicţia prin care şi-a expus creaţia şi nu în ultimul rând creaţia în sine, care este de o distinsă valoare. Doresc să o felicit prin câteva versuri: <Cobori în suflete lumină / Precum o zi de soare plină / De pe meleaguri buzoiene / În orizonturi râmnicene>” (Nicolae Constantinescu)
„Precizez că dna Mânzală are o bogată activitate pe plan cultural. Este un creator de frumos. Poezia are un limbaj accesibil, metaforic, în care am descoperit un cuvânt care predomină: cuvântul dor. Cuvântul dor şi doina se găsesc în calendarul UNESCO. O poezie optimistă, melodioasă. Versurile nu sunt grupate în strofe, lasă imaginaţia să zboare la Lună şi coboară spre casă. Eul liric este prezent la tot pasul. Este încărcată de figuri de stil: metafore, epitete duble, enumeraţii. Am întâlnit o temă: tema mamei. (Floarea Stănescu)
„Îl felicit pe dl Vasile Ghinea pentru succesul obţinut în Rep. Moldova. Sunt un umil profesor de gimnaziu, dar poezia dnei m-a impresionat. Poezia este sincretică. Această poezie reuşită este ca o fericită simbioză între artele frumoase şi cinematografie. Asocieri surprinzătoare, liniştea, atmosfera veselă, festivism, din care reiese bucuria de a trăi mă duc cu gândul la Faust al lui Goethe. Imaginile artistice se repetă, noutatea acestor imagini. Remarc muzicalitatea, mai ales în poezia „Mama”, ca un cântec de leagăn. Mici secvenţe ale vieţii cotidiene. Vine dintr-o lume încărcată de poveşti. (Mihai Constantinescu)
„Aceste ore petrecute în atmosfera Cenaclului „Alexandru Sihleanu” să fie pline de lumină. Am trăit stări alese. Vă mulţumesc şi vă îmbrăţişez cu drag”. (Maria Mânzală)
Sâmbătă, 6 septembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Elisabeta Panait.