După Urbis Serv, o altă firmă a Primăriei Buzău, Prestcom Serv, care execută diverse lucrări edilitare, este în colaps financiar. Soluția autorității locale
este majorarea capitalului social al firmei cu 10 miliarde lei vechi, din care să fie plătite dări istorice către stat. La sfârșitul lunii august, datoriile acumulate ale societății erau de aproape 24 de miliarde lei vechi, potrivit informării transmisă primăriei de conducerea societății. Pentru neplata sumelor datorate conform titlurilor executorii emise și stingerea creanțelor către bugetul general consolidate, în valoare de 1.180.927 lei în octombrie 2013, ANAF a pus sechestru pe un teren de aproape 8000 de metri pătrați, de pe șoseaua Vadu Pașii, și intenționează ca, prin vânzarea lui, să acopere o parte din datorie. Reprezentanții societății sunt însă nemulțumiți de evaluarea făcută bunului sechestrat la valoarea de 55.400 de euro, și au cerut sprijinul Primăriei, care este principalul beneficiar al activității Prestcom și, care se face responsabilă de situația societății din cauză că nu a făcut la timp plățile pentru lucrări. Întârzierea decontării facturilor a creat un tăvălug al penalităților și dobânzilor către stat. Pentru ca terenul sechestrat, care oricum, prin vânzarea lui, nu acoperă datoriile societății către ANAF, să nu fie pierdut definitiv, Consiliul de Administrație al Prestcom SA solicită Primăriei Buzău luarea unor măsuri adecvate în vederea redresării societății. Se solicită, de asemenea, eșalonarea datoriilor și achitarea la termen a ratelor eșalonate. Majorarea capitalului social al Prestcom Serv va fi supusă astăzi votului în Consiliul Local.
Nu de puține ori s-a dovedit că societățile înființate de Primăria Buzău nu sunt decât gropi fără fund în care se scurg mare parte din banii bugetului local. De fiecare dată când au descins, auditorii Camerei de Conturi Buzău au găsit nereguli cu nemiluita, inclusiv impozite necalculate, neevidențiate în situațiile financiare ale societății și, evident, nevirate la stat pe mai mulți ani, dar și prime acordate ilegal angajaților.
Modelul Urbis
Acestea ar fi micile ilegalități. Spre exemplu, un control efectuat anul trecut la Urbis Serv, inspectorii financiari ai Camerei de Conturi au descoperit nereguli grave motiv pentru care actele de control au ajuns ulterior în atenția procurorilor. „Deși, în perioada verificată, SC Urbis Serv SRL Buzău a avut instituite popriri pentru neplata obligațiilor fiscale datorate bugetului general consolidat al statului, situație în care nu putea face alte plăți decât cele pentru achitarea salariilor și stingerea obligațiilor fiscale, în vederea eludării acestor restricții conducerea societății a procedat la transferarea unor importante sume de bani din Trezoreria Buzău la diverse bănci comerciale, în baza unor ordine de plată pe care au înscris nelegal ca destinație a sumelor <plata drepturilor salariale>. În acest mod, în perioada 2011-2012 a fost transferată suma totală de 22.422.128 lei, din care, pentru plata salariilor s-a utilizat doar 8.261.024 lei, diferența de 14.161.104 lei fiind folosită pentru plata unor furnizori, sau pentru alte destinații, cum ar fi rambursarea unor credite bancare ori plata unor asigurări. Mai mult, la solicitarea personalului din Trezoreria Buzău, conducerea SC Urbis Serv SRL a dat și semnat în fals declarații în care menționa că sumele transferate vor fi folosite numai pentru plata drepturilor salariale. Au fost încălcate prevederile art. 6, alin. (2) din OUG nr. 146/2002, privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, precum și art.10, pct.6.2.1. din normele metodologice de aplicarea a prevederilor OG. nr. 146/2002, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1235/2003“, se precizează în raportul unui control efectuat anul trecut.
Pentru a nu achita obligațiile fiscale restituite, conducerea S.C. Urbis Serv SRL Buzău a apelat și la alte metode, printre care și efectuarea unor operațiuni de încasare a creanțelor de la acționarul unic (respectiv Primăria municipiului Buzău), în conturi deschise la alte unități bancare și nu prin Trezorerie, așa cum prevedea legea. În acest mod au fost eludate și prevederile legale privind ordinea de efectuare a plăților.