Buzăul își recuperează fondul forestier de la mafia pădurilor ! După ce, săptămâna trecută, fostul prefect de Buzău Paul Beganu a ajuns în arest preventiv
împreună cu alți trei inculpați în dosarul deschis de DNA Ploiești pentru retrocedarea ilegală a peste 5.000 de hectare de teren forestier la Gura Teghii, autoritățile silvice buzoiene au reușit să câștige o mare bătălie împotriva impostorilor.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a reușit să recupereze în justiție o suprafață de pădure solicitată ilegal din județul Buzău, de 63.757 de hectare, aceasta intrând în proprietatea statului român, a anunțat, joi, Romsilva.
„ În data de 18 noiembrie 2014, Romsilva a repurtat un nou succes în apărarea fondului forestier proprietate publică a statului, împiedicând în justiție retrocedarea ilegală a 63.757 ha pădure în județul Buzău. După ce solicitarea d-lui Năstase I. Teodor, de retrocedare a unei suprafețe de pădure, a fost respinsă de Comisia Județeană pentru Reconstituirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău, Judecătoria Pătârlagele a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 63.757 ha teren forestier, sentință dată în baza unor documente din anul 1912 și, respectiv, din anul 1915. Parte din această suprafață de pădure a fost retrocedată și Obștilor Moșnenilor Buzoieni și Academiei Române“, anunță Romsilva.
Recursul formulat de Direcția Silvică Buzău s-a judecat la Tribunalul Sălaj, după aprobarea strămutării de către Înalta Curte de Casație și Justiție și, prin decizia pronunțată, a fost admis recursul în favoarea statului român. Pe 29 iunie 2012, Năstase I. Teodor și SC Expres Invest SRL — intervenientă în interes propriu — au depus la Tribunalul Buzău o cerere de revendicare a suprafeței de 63.757 ha teren forestier în județul Buzău, pârâți fiind statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, și Regia Națională a Pădurilor — Romsilva.
„În iunie 2013, RNP — Romsilva a solicitat strămutarea dosarului, pe motive de bănuială legitimă, solicitare aprobată de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru Tribunalul Vâlcea. Acesta a respins cererea reclamanților prin sentința nr. 1558/ 05.12.2013. Apelul reclamanților împotriva acestei sentințe a fost respins și de către Curtea de Apel Pitești, prin Decizia 323/21.05.2014. Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat recursul reclamanților împotriva Deciziei Curții de Apel Pitești și, prin Decizia nr. 3191/18.11.2014, l-a respins. Astfel, cele 63.757 ha pădure au rămas în proprietatea statului român“, precizeză reprezentanții Romsilva.
Teodor Năstase, buzoianul care pretinde că este descendent din neamul lui Preda Buzescu și care a câștigat în instanță mai bine de jumătate din pădurile Buzăului, a fost contestat ani la rând, fiind bănuit că a mituit instanța de la Judecătoria Pătârlagele care a judecat dosarul. Este vorba chiar despre judecătorul Neculae Toader, cel care se află sub control judiciar, fiind bănuit că a primit mită 225.000 euro în ,,cazul Beganu“. Cei care spun că nu avea dreptul să câștige acest proces sunt proprietarii de păduri din zonă, constituiți de secole în mai multe obști. Mai mult decât atât, cunoscuții spun despre el că ar avea probleme psihice și că a pierdut contactul cu realitatea. Teodor Năstase, un inginer din Rușețu, a crezut că a dat lovitura când a determinat justiția să îi atribuie nu mai puțin de 63.000 de hectare de teren împădurit, adică mai bine de jumătate din suprafața împădurită a județului Buzău. Acesta a convins instanța că este singurul moștenitor al unei suprafețe de 63 de mii de hectare de pădure, care înglobează proprietățile actuale a peste o mie de persoane și instituții. Decizia instanței a creat tensiuni în rândul proprietarilor de păduri care l-au contestat.
Un hrisov din 1723 pentru 154.000 ha
Năstase, care se crede descendent al fraților Buzești, a cerut să i se retrocedeze peste 150.000 de hectare de pădure. Dosarul cântărește 20 de kilograme, și are 1.800 de pagini, numai pentru citirea dosarului magistrații având nevoie de minimum 30 de ore. Filă cu filă, cazul cuprinde nouă dosare în care s-au adunat probe, mărturii și expertize topografice. În total, judecătorii trebuie să parcurgă 1.823 de pagini. Din 2006 până în 2009, cazul a fost instrumentat la Judecătoria Pătârlagele, fiind trimis apoi la Tribunalul din Buzău. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să strămute dosarul la Zalău, dorindu-se ca prin strămutarea lui acolo, să elimine orice urmă de subiectivitate cu privire la justețea deciziei finale.
Teodor Năstase, un moștenitor al fraților Buzești, a solicitat, pe baza unui hrisov emis la 1723 de domnitorul Nicolae Mavrocordat, retrocedarea a numai puțin de 154.000 de hectare de pădure. În cele din urmă, urmașul iluștrilor boieri munteni a primit 63.000 de hectare, dar în mai multe comune, Direcția Silvică și asociații de proprietari au făcut recurs la hotărârea emisă de Judecătoria Pătârlagele.
În acest an, Romsilva a reușit să recupereze în instanță încă 10.000 de hectare de pădure retrocedate abuziv, însă pe rol mai există alte 400.000 de hectare de pădure, potrivit informațiilor furnizate recent de directorul general al regiei, Adam Crăciunescu.
Regia mai are pe rolul instanțelor de judecată și alte procese grele pentru suprafețe mari de pădure, de circa 400.000 de hectare, din care o suprafață considerabilă, de aproape 167.000 de hectare, se regăsește în județul Suceava. RNP-Romsilva administrează 3.245.494 hectare de pădure aflată în proprietatea statului cu circa 17.500 de angajați, asigurând servicii silvice pentru o suprafață de 1.123.378 hectare fond forestier proprietate publică a unităților administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor privați.
Cine au fost frații Buzești
Frații Buzești (Radu, Preda și Stroe Buzescu) sunt cei trei boieri ai lui Mihai Viteazu care, la Vidin, în septembrie 1598, au salvat viața domnitorului care a reușit, doi ani mai târziu, să unească pentru prima dată provinciile românești. Pe timpul domniei lui Mihai Viteazu, cei trei au ocupat funcții importante în Dregătoria Domnească. Preda, cel mai mare dintre frați, era mare Ban al Craiovei. El cârmuia întreaga țară cât timp domnitorul era plecat în campaniile militare. Radu, fratele mijlociu, era clucer, dregătorul care se ocupa cu aprovizionarea curții domnești. El mai fusese în 1575 vel postelnic, ocupându-se de camera de dormit a domnului și organizând audiențele. În a doua domnie a lui Mihnea Turcitu, a fost numit spătar.