Marius Andruh, Greg Scărlătoiu şi Ovidiu Ionescu, buzoienii de top care vor deveni cetăţeni de onoare ai municipiului

Trei buzoieni de top vor deveni, vineri, cetăţeni de onoare ai municipiului, după ce consilierii vor vota, la şedinţa ordinară a deliberativului local, un proiect de hotărâre în acest sens. Este vorba despre academicianul Marius Andruh, despre omul care conduce unica instituţie din Statele Unite care ­mo­nitorizează delicata situaţie a drepturilor omului în Coreea de Nord – Committee for Human Rights in North Korea (HRNK), Grigore ,,Greg” Scărlătoiu şi despre tenismenul Ovidiu Ionescu.

Academicianul buzoian Marius Andruh a fost preşe­dintele Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, instituţia care verifică sesizările de plagiat în tezele de doctorat. Pe timpul mandatului său în fruntea acestui for academic, instituţia a decis că lucrarea de doctorat a fostului premier Victor Ponta a fost plagiată. De asemenea, Andruh este unul dintre semnatarii apelului public prin care mai mulţi profesori universitari, membri ai comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti, au cerut apărarea statului de drept în România imediat după ce Guvernul Grindeanu a adoptat celebra OUG 13, calificată drept „politică anti-românească“. CNATDCU este o instituţie esenţială pentru mediul universitar, fiind, practic, gardianul corectitudinii academice. Ea a primit în ultimii ani o atenţie uriaşă din partea clasei politice, date fiind verdictele de plagiat pe bandă rulantă în cazul unor demnitari de rang înalt, precum Gabriel Oprea, Petre Tobă, Florentin Pandele.

Membru titular al ­Aca­demiei Române şi al Academiei Europaea din Londra, buzoianul Marius Andruh face parte din galeria selectă a absolvenţilor Colegiului „B.P. Hasdeu“, promoţia 1973. Dincolo de munca de cercetare care i-a adus includerea în prestigiosul  European Academy of Sciences, buzoianul este unul dintre cei mai apreciaţi profesori universitari din ţară, dovadă stând votul propriilor studenţi care l-au clasat în 2007 în Topul Profesorilor Bologna. „Am absolvit ­Fa­cultatea de Chimie în 1979, pe atunci în exil la Politehnică. Stagiul de trei ani în producţie, obligatoriu în anii aceia, l-am făcut la I.P.R.S. Băneasa. Preocupările de acolo – semiconductori, circuite integrate etc. – erau foarte interesante, dar nu pentru mine. Mi-am făcut însă prieteni buni şi am citit atunci literatura beletristică cât pentru zece ani… Apoi am trecut în cercetare – între 1982 şi 1984 la Centrul de Chimie Fizică, acum la Academia Română – şi, din 1984 la Facultatea de Chimie, la început cercetător, apoi cadru didactic. Teza de doctorat am susţinut-o în 1988  – conducător academician Maria Brezeanu – şi tot în 1988 am trecut pe post de asistent universitar. Din 1990 a devenit posibilă participarea la competiţii pentru burse în străinătate. Am făcut două stagii post-doctorale, la Paris, în anii 1991 şi 1992, cu Profesorul Olivier Kahn, şi la Göttingen, în perioada 1992-1993, ca bursier Humboldt, cu Profesorul Herbert W. Roesky. Din 1996, când am devenit şi profesor titular, am hotărât să încerc să fac chimie în aceleaşi condiţii şi cu rezultate comparabile cu laboratoarele din străinătate. Cred că am reuşit“, spunea, pentru OPINIA, Marius Andruh, în septembrie 2011.

Un moment memorabil avându-l în prim-plan pe Marius Andruh s-a consemnat la festivitatea prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Colegiului Naţional ,,B.P. Hasdeu”, când acesta s-a aflat pe aceeaşi scenă cu Liviu “Genunche” Pop, la acea dată ministru al Educaţiei, care, în 2012, în calitate de interimar la acelaşi mi­nister, după verdictul de plagiat împotriva lui Ponta, a schimbat legislaţia şi structura CNATDCU, lucru care a dus la demisia buzoianului Andruh. Revederea dintre academicianul hasdeian Marius Andruh şi ministrul Liviu „Genunche” Pop a fost marcată printr-un discurs savuros al buzoianului, o adevărată „palmă” pentru ministrul Educaţiei: „Mă întreb dacă la o astfel de întâlnire trebuie să vorbim mai mult despre elevi sau mai mult despre profesori. Cine a fost înainte, oul sau găina? Cred că renumele acestui liceu este datorat în primul rând profesorilor pe care i-a avut. Profesori care au atras elevi foarte buni, care, la rândul lor, au atras alţi elevi. Omagiul meu se îndreaptă către generaţiile de mari profesori pe care acest liceu i-a avut. În plus sunt şi acum aici profesori de mare anvergură, cu vizibilitate internaţională. Ce am învăţat în acest liceu? Am învăţat chimie de la domnul profesor Dumbravă. Dar tot de la el am mai învăţat altceva: corectitudinea şi ­res­pectul faţă de meseria de profesor. Am învăţat să nu te laşi călcat în picioare de politic, să nu te laşi călcat în picioare de orice fel de influenţă şi să îţi păstrezi demnitatea de profesor. Şi tot aici am învăţat să vorbesc corect româneşte. La mulţi ani, liceul meu drag!”, a spus Marius Andruh la microfon, întorcându-se către ministrul Pop. Discursul academicia­nului buzoian a fost aplaudat la scenă deschisă de public.

Grigore ,,Greg” Scărlă­toiu, absolvent al Colegiului Hasdeu, se ocupă astăzi ca lumea întreagă să afle despre ororile la care sunt supuşi cetăţenii din Coreea de Nord, cea mai pură formă de tota­litarism din lume, care pare încremenită într-o capsulă a timpului. Greg Scărlătoiu este omul care conduce unica instituţie din Statele Unite care monitorizează delicata situaţie a drepturilor omului în Coreea de Nord – Committee for Human Rights in North Korea (HRNK). Buzoianul a absolvit în 1988 Colegiul Hasdeu, în 1990 devine primul român care a studiat în Coreea de Sud, iar de atunci viaţa sa capătă o traiectorie impresionantă, astfel încât astăzi mărtu­riseşte că trăieşte visul ame­rican în fiecare zi.

Într-un iterviu pe care l-a acordat pentru OPINIA, Greg Scărlătoiu a vorbit ­des­pre lagărele nord-coreene – a căror existenţă este negată de regimul de la Phenian, chiar dacă au fost fotografiate din satelit de către HRNK -, despre armele deţinute de dictatorul  Kim Jong-un, ­des­pre atmosfera de frică şi teroarea instaurată în viaţa cotidiană a nord coreenilor. Chiar dacă a cutreierat lumea, coordonând proiecte în Africa, Uniunea Sovietică sau America Latină, buzoianul mărturiseşte că deseori i se face dor de Buzăul natal, mai ales de Colegiul Hasdeu şi de colegii de liceu cu care ţine încă permanent legătura.

În anul 2014, Greg Scărlătoiu a revenit la Buzău alături de unicul deţinut născut şi evadat dintr-un lagăr din Coreea de Nord, Shin Dong-hyuk, în cadrul unui eveniment de excepţie prilejuit de prezentarea, la Colegiul Naţional “B.P. Hasdeu”, în premieră naţională, a celui care a constituit subiect de reportaje pentru cele mai mari televiziuni din lume.

Ovidiu Ionescu este absolvent al Facultţii de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti. În prezent joacă în proba de simplu şi la lotul naţional pentru Buzău, res­pectiv România, şi în proba pe echipe la un club din prima Ligă din Germania, Muhlhausen. A început să practice tenisul de masă din toamna anului 1996, la Clubul Sportiv Municipal Buzău, unitate-etalon a sportului de performanţă buzoian, sub îndrumarea actualului antrenor emerit prof. Mircea Dinu. Din anul 2000 este component al lotului naţio­nal de tenis de masă, iar din 2015 şi al lotului olimpic. Este un tenismen cu personalitate distinctă, unul dintre cei mai cunoscuţi sportivi de performanţă ai judeţului Buzău în momentul de faţă. Este considerat, de stafful tehnic al Federaţiei Române de Tenis de Masă, şi nu numai, una dintre speranţele tenisului de masă românesc, care a confirmat pe plan naţional şi internaţional. După foarte mulţi ani, judeţul Buzău a fost reprezentat la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 2016 de către sportivul Ovidiu Ionescu. În anul 2018 a obţinut una dintre cele mai valoroase performanţe la Campionatele Europene de seniori, câştigând în proba de simplu medalie de argint. Pe lângă talent, calitate indispensabilă în sportul de mare performanţă, dă dovadă de seriozitate, dorinţă de afirmare, pasiune şi disponibilitate  la  efort,  stăpâneşte o gama largă de  procedee  tehnico-tactice, are  deja formată o mentalitate de învingător.