De la începutul acestui an, doar pe rolul Judecătoriei Buzău au fost înregistrate peste 100 de dosare având ca obiect emiterea unui ordin de protecţie în baza unei hotărâri judecătoreşti, în special la cererea soţiilor, care sunt supuse la violenţe şi ameninţări din partea soţilor sau foştilor parteneri de viaţă ce nu se împacă cu ideea că relaţia s-a încheiat. Alte câteva zeci de astfel de solicitări sunt în curs de judecată la celelalte judecătorii din judeţ, magistraţii fiind solicitaţi să dispună ca agresorii să fie evacuaţi din locuinţă, să păstreze o distanţă minimă faţă de reclamant, de locuinţa acestuia şi de locul său de muncă, de regulă 100 de metri. Acestora li se interzice, practic, orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu foştii soţi sau concubini.
În acest moment, poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean efectuează supravegheri în baza a 44 de ordine de protecţie emise prin decizie a instanţei în cazuri în care acest lucru s-a impus.
Violenţa domestică, aşa cum este ea definită de Convenţia de la Istanbul, desemnează toate actele de violenţă fizică, psihică, sexuală, psihologică sau economică care apar în interiorul familiei sau a unei unităţi domestice, între foşti sau actuali soţi ori parteneri, chiar dacă aceştia împart sau nu aceeaşi rezidenţă cu victimele.
După mediatizarea cazului unei directoare de grădiniţă privată din Capitală care a fost înjunghiată mortal de fostul soţ şi la presiunile societăţii civile, Guvernul a propus o modificare legislativă. Executivul a aprobat proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, fiind introduse noi măsuri pentru protejarea imediată a victimei şi înlăturarea agresorului, iar în data de 13 iulie 2018, modificările au fost publicate în Monitorul Oficial. Documentul aprobat de Guvern reglementează Ordinul de protecţie provizoriu (OPP), un instrument în materie administrativă, care îi va permite poliţistului să intervină rapid în situaţiile de pericol iminent pentru sănătate şi securitatea victimei violenţei domestice şi să înlăture de îndată agresorul din domiciliu. Legea nu are încă norme de aplicare astfel că poliţiştii nu pot emite astfel de dispoziţii deşi numărul celor care le solicită este destul de mare.
Procedura de intervenţie a poliţiştilor, modificată
Legea 213/2003 le dă dreptul celor agresaţi să ceară un ordin de protecţie cu caracter provizoriu, iar instanţa îl poate obliga pe soţul agresor să suporte cheltuielile medicale, de judecată şi cele generate de adăpostirea soţiei agresate, dar şi să îi interzică orice contact telefonic sau corespondenţă cu aceasta. Deşi actul normativ a fost completat, Ministerul Afacerilor Interne a lansat, în consultare publică, abia vinerea trecută un proiect de ordin privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violenţă domestică de către poliţişti, documentul fiind în dezbatere publică timp de 10 zile. Acesta ar urma să stabilească procedura de intervenţie a poliţiştilor în cazurile de violenţă domestică şi de cooperare cu celelalte instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei domestice, metodologia de utilizare a formularului de evaluare a riscului, procedura de emitere a ordinului de protecţie provizoriu şi procedura de punere în executare a ordinului de protecţie provizoriu.
Potrivit proiectului de ordin, poliţiştii vor putea interveni ca urmare a sesizărilor realizate de persoanele implicate în actele de violenţă domestică, de persoanele care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică sau de alte persoane, prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă sau formulate în scris.
În situaţia în care concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului indică existenţa unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea victimei să fie pusă în pericol, poliţistul care a întocmit formularul de evaluare a riscului va emite ordinul de protecţie provizoriu. Acesta va putea fi emis chiar în lipsa acordului victimei, iar în baza lui, în situaţia în care constată necesitatea acordării de servicii sociale, poliţiştii vor putea solicita intervenţia echipei mobile prevăzute de lege.
În cazul evacuării temporare din locuinţă, agresorului i se va oferi timpul strict necesar pentru ca acesta să îşi poată lua asupra sa documentele de identitate, bani, medicamentele sau alte bunuri personale de strictă necesitate.
,,Proiectul cuprinde o serie de dispoziţii ce stabilesc structurile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care sunt competente să realizeze intervenţia la evenimente de violenţă domestică. Întrucât Poliţia Română are deja moduri de intervenţie bine stabilite, prin propunerea de ordin s-a urmărit ca aceste modalităţi să fie adaptate la particularităţile cazurilor de violenţă domestică, fără a necesita antrenarea unor resurse suplimentare. De asemenea, în sarcina poliţiştilor s-a stabilit obligaţia de a efectua o evaluare a riscului generat de faptele individualizate constituind violenţă domestică, indiferent de modul în care iau cunoştinţă despre situaţiile de fapt punctuale. Prin propunerea de formular-tip de evaluare a riscului şi a metodologiei de utilizare a acestuia se doreşte stabilirea unor criterii cât mai obiective pentru aprecierea gradului de risc asupra vieţii, integrităţii fizice ori libertăţii unei persoane, victimă a violenţei domestice, astfel încât să fie eliminat pe cât posibil subiectivismul inerent unui astfel de demers. În final, se stabilesc obligaţiile poliţiştilor pentru a asigura executarea măsurilor de protecţie ce pot fi dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu”, se arată în referatul de aprobare a proiectului.
Ordinul de protecţie provizoriu este diferit de Ordinul de protecţie (OP), care este deja reglementat prin lege din anul 2012. Practic, Ordinul de protecţie provizoriu este un instrument complementar Ordinului de protecţie, care se emite de către poliţist, de îndată, cu caracter executoriu, fără termen şi fără somaţie, având valabilitate de 5 zile, cu posibilitate de prelungire până la emiterea Ordinului de protecţie.
După ce poliţistul va emite OPP, documentul va fi confirmat de către procuror, pe baza declaraţilor şi a probelor strânse de către poliţist. Ulterior, procurorul va avea obligaţia să transmită OPP împreună cu toate dovezile existente la dosar către judecător, iar acesta se va pronunţa prin emiterea unui OP.
Prin actuala reglementare, poliţistul va avea dreptul şi obligaţia să se deplaseze la domiciliul victimei, să intre în domiciliu, chiar şi cu forţa, şi să emită un OPP prin care să înlăture de îndată agresorul, chiar dacă acesta este titularul contractului de proprietate.
OPP şi OP vor fi monitorizate de către poliţişti, nerespectarea măsurilor dispuse prin cele două instrumente constituind infracţiune, pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 1 lună la 1 an.
În procesul de monitorizare, poliţistul va face verificări permanente prin toate mijloacele în vederea respectării măsurilor dispuse pentru agresor (vizite la domiciliu, culegere de informaţii de la vecini, serviciul victimei, şcoală, după caz). De asemenea, după emiterea OPP, poliţistul se va asigura că drepturile agresorului sunt respectate prin măsuri care vizează informarea corectă cu privire la OPP şi respectiv îndrumarea şi orientarea către un serviciu social specializat pentru găzduire şi consiliere.
De asemenea, pentru agresor, se introduce obligaţia de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere (brăţară electronică) în următoarele condiţii: agresorul a fost obligat să păstreze o distanţă minimă determinată faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de rude ale acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; agresorului i-a fost interzisă deplasarea în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic. Utilizarea sistemului de supraveghere electronică va fi posibilă dacă victima şi, după caz, membrii familiei acesteia îşi exprimă acordul de a purta un astfel de sistem care permite verificarea respectării obligaţiei agresorului.
Statisticile Poliţiei Române spun totul despre calibrul violenţei domestice înregistrate în ultima vreme. În 2017 au fost 20.617 victime ale violenţei în familie, cu 84 decese, fiind emise peste 3.000 de ordine de protecţie emise de instanţă, dintre care încălcate 1.011. În 2016 au fost 36.664 victime ale violenţei în familie; cu 191 decese precizate de Ministerul Public. De asemenea, au fost 2.574 de OP emise, dintre care 743 sunt încălcate.