După trei ani de la tragedia din Colectiv, România nu mai are bancă de piele, copiii merg în continuare în şcoli fără autorizaţii de la pompieri, tinerii se distrează în cluburi care stau să se prăbuşească, spitalele sunt bântuite de aceleaşi infecţii mortale, iar în marile oraşe se construieşte haotic, scrie “Adevărul”. La trei ani de la tragedia din Colectiv, soldată cu 64 de morţi şi aproape 200 de răniţi, vinovaţii pentru suferinţa uriaşă nu au fost încă pedepsiţi şi mii de clădiri funcţionează în continuare fără autorizaţie de incendiu, iar spitalele româneşti sunt încă bântuite de infecţii; la fel de revoltător este că, după trei ani, pe un geam al clădirii Pionierul, în care se afla Clubul Colectiv, tronează un anunţ scris pe o bucată de hârtie: „Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţie de incendiu“.
În ultimii trei ani, au fost emise peste 8.400 de avize şi autorizaţii la cluburi şi alte obiective cu aflux de persoane. Doar 117 obiective au fost închise de pompieri, iar alte aproape 350 şi-au suspendat activitatea. Este însă mult prea puţin, iar pericolul pândeşte în spatele zidurilor. În continuare, unii dezvoltatori omit să obţină autorizaţiile de la pompieri. Viaţa locatarilor este pusă în pericol, aşa cum s-a întâmplat în cazul incendiului din sectorul 5, de la începutul lunii septembrie, care a transformat în scrum un bloc întreg. De cealaltă parte, autorităţile se plâng că legea nu este respectată. Doar în acest an, au fost aplicate amenzi în valoare de peste 320.000 de lei pentru nerespectarea legislaţiei privind securitatea la incendiu.
Nici în sistemul sanitar românesc situaţia nu s-a îmbunătăţit. Dimpotrivă, spitalele colcăie în infecţii intraspitaliceşti. Iar asta o arată inclusiv ultimele statistici ale Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), conform căruia, dacă în 2005 numărul infecţiilor dobândite în spitale era de 10.827, la nivelul anului 2017, numărul acestora aproape că s-a dublat. Asta şi pentru că medicii au fost încurajaţi să nu le mai ascundă sub preş. Cu toate acestea, autorităţile nu au luat niciun fel de măsuri concrete pentru a veni de hac infecţiilor nosocomiale.
Faptul că sistemul nu ar putea face faţă unui nou Colectiv îl recunoaşte, la trei ani de la tragedie, chiar ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea. „În urmă cu doi ani de zile, banca de piele de la spitalul Grigore Alexandrescu a primit un plan de conformare, având în vedere că era mai mult o improvizaţie. În doi ani nu s-a întâmplat nimic, astfel încât acestei bănci i-a fost suspendată activitatea. Nicio ţară din Europa nu poate să trateze un număr atât de mare de victime cum au fost la Colectiv, cu siguranţă trebuie să apelăm la ajutor extern”, a declarat, luni, oficialul. Singura şansă a pacienţilor cu arsuri este ca ei să fie trimişi în străinătate, ceea ce s-a şi întâmplat în ultima perioadă. O schimbare care s-a produs e faptul că, cel puţin pe hârtie, spitalele au acum planuri albe, care se activează în caz de urgenţe.
Ramona URSU:
,,Tot ce pot scrie e că sper să se clintească odată ceva în noi. Să ne sfâşie, să ne doară până la lacrimi, să simţim că aşa nu se mai poate. Să înţelegem că dacă noi nu ne schimbăm, nimic bine nu ni se poate întâmpla. Nu, nu e vina corupţilor, nu e vina penalilor, nu e vina hoţilor şi nu e nici vina proastelor. E vina noastră pentru tot. A noastră. E vina noastră pentru Colectiv. E vina noastră că 65 de oameni au murit după acea tragedie. Iar dacă legea nu ne poate judeca pe noi toţi, sper să ne judecăm singuri şi să nu mai îndrăznim să nu mergem la vot. Să nu mai îndrăznim să ne lăsăm vieţile şi ţara pe mâna infractorilor şi a proastelor. Nu, azi nu avem niciun drept să ne plângem. Azi avem şansa să ne judecăm şi, poate, să înţelegem ceva”.
Oana DOBRE-DIMOFTE:
,,<Au trecut 3 ani şi nu s-a schimbat nimic>. <Iertaţi-ne pentru ce nu am făcut!>. <Nu am fost în stare să facem ce trebuia>. Citesc frazele astea pe paginile prietenilor mei. Şi mă gândesc la ele. La lucrurile în care am eşuat. La ideile care au avut doar o reuşită relativă. Şi vă întreb şi pe voi acum:
Ce trebuia să facem după #colectiv şi nu am făcut? Noi toţi şi fiecare în parte. Dar lucruri concrete, pe care chiar le puteam face şi nu am reuşit sau nici măcar nu am încercat”.
